Poezii despre lactate și mamă, pagina 2
Mamă scumpă, țară scumpă
Pământul pentru care se luptară
Străbunii mei din vremuri seculare
Mi-a dat iubirea care mă-nfioară,
E dragostea de mamă și de Țară.
Cu laptele odată eu am supt
Un sentiment de viață, neîntrerupt,
Purtând în suflet dragoste și dor,
Al Ariadnei fir nemuritor.
Aceste mari iubiri fără de seamă,
În inimi sunt nestemate stele,
Când șoapte de străbuni mă tot îndeamnă
Să port credință Țării mele.
poezie de Petre Gigea-Gorun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iată vine iarna
Iată vine iarna dragi copii
Peste dealuri și câmpii,
Peste pomii din livezi
Și chiar peste casa celor trei iezi.
Vine cu fulgi mari pufoși,
Vine iarna în galoși.
Cu zăpadă pănă la brâu
A venit și peste un mic pârâu.
Chiar și crengile de tei!
Au fost îmbrăcate în haina ei.
Albă ca laptele de mamă
Moale ca o năframă.
Hai fuga să ieșim în prag!
Să o întâmpinăm cu mult drag
Pe zâna cea frumoasă
Care învelește totul în alb.
poezie de Vladimir Potlog (7 decembrie 2020)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pedeapsa mamei
Mi-a dat mama peste mână,
Mama mea mi-a dat,
Să las oala cu smântână,
Că nu-s Împărat!
Că în mânurile mele
Stă Împărăția,
Care-n oale și ulcele-și
Ține avuția!
Însă pân-la avuție,
Stirpea cu sămânța
A întors țărâna gropii,
Să hrănească ființa!
Mama mea, din pleazna ta,
Rotită peste suflet,
Carnea mea și umbra mea
Au învățat să umble!
poezie de Teodor Laurean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Naștere
moartea își ia nou-născutul în brațe
ultimul suspin e plânsul de bun venit
spală-mă mamă moarte
poartă-mă curat la trup spre leagănul de lemn
nemișcat și cuminte voi aștepta laptele din
sânul tău darnic mustind de iarbă și ploi
sau umbra copacilor va fi mai darnică anul acesta
poezie de Simion Cozmescu din Poememailungidecâtnumeletău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înainte și laptele era de la mamă
îl iei pe Dumnezeu frumușel
de mânuță
și-L așezi cu tine la masă
îl întrebi cinstit
Doamne, tu ce păzești?
o turmă de proști!
păi suntem după chipul și asemănarea Ta.
Doamne, tu ce păzești?
asta mă-ntreb și Eu.
spune-i să nu plece
are o datorie față de fiii Lui
sau spune-le oamenilor
că dacă vor fi umbra părinților
nu vor mai scăpa
de dinții lor de lapte
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Somn
Dormeau satele, dormeau casele din sate
doarmeau caii din grajd; oamenilor din case
inima le dormea și carnea de pe oase
și chiar fumul din coșuri se culcase
un somn vindecător al planetei, o ceață
făcând stelelor semn să nu mai plângă
lapte vindecător, de mamă, pentru viață
într-o tăcere de lupoaică și prelungă
un somn nebun ca-n dimineața morții mele
cu salcâmi albi, prea albi ca să îi mături
când sufletul mi-a evadat din piele
și, rătăcind, mi s-a culcat alături
poezie de Spiridon Voinescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Privesc în vid
Un abur cald
Mi-atinge fața
Privesc în vid
Apare viața
Asez în gând
Frânturi pe ață
La gât un nod
Se ia la harță
Gânduri ce trec
Din ceață plouă
Geam mat și sec
Lacrimă de rouă
Te-am întâlnit
Lapte matern
Viață m-ai călit
Timp ești teren
[...] Citește tot
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dincolo de respirații
Alerg
cu patruzecișișase
de respirații de ani lumină
prin constelația de lapte a lumii,
găsesc copilul
cu ochii uscați
ce tânguie încă după jucăriile ruginite
din pivnița gândului.
Te aștept
ca pe o hologramă
în grefa ochilor,
dar tu
trăiești
într-o lume abstractă
și atât de tăcută,
chiar și în zilele îndulcite cu torturi.
Îți mai simt izul matern, mamă,
printr-un vis galactic,
se cațără
ca o iederă
[...] Citește tot
poezie de Iulian Lorincz
Adăugat de Iulian Lorincz
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copilul
Ne naștem vii într-o lume necunoscută
Și întâi țipăm ca să fim auziți
Apoi avem mereu ceva de spus
Vrem laptele mamei, căldura brațului,
Nopțile ei liniștite și gândurile toate.
Rând pe rând luăm tot...
Vine un timp când tot ce-am primit dăruim.
Copilul privește cu ochii mari,
Tata il poartă pe umerii lui puternici.
- Vrei ceva?
- Da... vreau la mama, răspunde candid,
Și vremea se întoarce la începuturi,
Șoptind blând, toți am fost odată copii.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Feminitate
Sâni mari, buze cărnoase,
Priviri deocheate, picioare frumoase,
Păr lung, peste spate
Și rochii subțiri... feminitate.
Lapte, sărut, copil nou născut,
Căldura maternă, un nou inceput,
Iubire, brațe... de toate.
Și asta e... feminitate.
Tristețe si lacrimi de dor
Și de jale, de-amor,
Când vrea, dar nu poate,
Țin toate de... feminitate.
poezie de Magdalena Rus
Adăugat de Magdalena Rus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre lactate și mamă, adresa este: