Poezii despre lumină și lungime, pagina 2
Judecătorul Selah Lively
Vă puteți închipui că aveți înălțimea de doar un metru și șaizeci
Și că ați pornit în viață de jos, ca vânzător la o băcănie,
Studiind legislație la lumina lumânării
Până când ați ajuns avocat?
Apoi, vă puteți închipui că prin sârguință
Și prezență regulată la liturghie
Deveniți avocatul lui Thomas Rhodes,
Încasând polițe și ipoteci,
Fiind reprezentantul tuturor văduvelor
În acțiunile din instanță pentru succesiune?
Și că în tot acest timp
Ei, cu subînțeles privitor la statura ta, râdeau de hainele
Și de ghetele tale curate și lustruite?
Și apoi vă puteți închipui
Că deveniți judecătorul întregului district?
Că Jefferson Howard și Kinsey Keene,
Și Harmon Whitney, și toate somitățile orașului
Care priveau de sus la tine, au fost forțați să stea în picioare
[...] Citește tot
poezie de Edgar Lee Masters din epitaf din ANTOLOGIA DE LA SPOON RIVER editura CORESI, ediție 2020, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
La pescuit pe malul fluviului Wei
În undele neclintite ca apele oglinzii,
În adâncul fluviului Wei, înoată crapi și lipani.
Eu vin agale cu nuiaua din bambus pe umăr
Și,-ajuns pe mal, prind cârligul.
O adiere ușoară de vânt împinge pluta spre larg,
Întinzând cei trei metri de fir.
În vreme ce trupul se odihnește-n așteptarea peștelui,
Inima mea cutreieră Pământul Deșertăciunilor.
Demult, un bătrân cu părul alb
A pescuit pe prispa-aceluiași fluviu;
Un pescar de oameni, nu de pește,
La vârsta de șaptezeci de ani
L-a prins pe Wen Wang.
Însă eu, când mi-am aruncat cârligul,
Nu m-am gândit să prind nici pești și nici oameni.
Lipsindu-mi măiestria de-a captura orice fel de pradă,
Mă-ncălzesc doar lângă ape,-n lumina de mierie-a toamnei.
Mai târziu, plictisit, strâng uneltele;
Merg acasă și beau o cupă de vin.
poezie de Bai Juyi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Croșeta imaginației mele...
sunt cel
ce nu sunt
dar doresc să fiu
împletind
dantela abstractă
cu croșeta
imaginației mele.
în fiecare zi observ
cum
ghemul de ață
se micșorează
slăbit de neputința
de a sta "treaz"
pe noi lungimi de undă.
și totuși lucrarea
trebuie să fie terminată
chiar dacă
insistența mea
[...] Citește tot
poezie de Vladimir Nichita (5 februarie 2017)
Adăugat de Vladimir Nichita
Comentează! | Votează! | Copiază!
Conversație telefonică
Prețul părea rezonabil, locația
Nu conta. Proprietara a jurat că locuia
În afara spațiilor comerciale. Mai rămânea
De făcut o mărturisire. "Doamnă", am avertizat,
"Urăsc călătoriile ratate eu sunt african."
Tăcere. Tăcerea zgomotoasă a celor bine crescuți. Vocea a revenit,
Vopsită cu ruj de buze, sugerând apropierea
de un portțigaret aurit. Am căzut, prostește-n plasă.
" CÂT DE NEGRU?"... Auzisem bine...
" EȘTI MARONIU SAU FOARTE NEGRU?"
Buton B. Buton A.
Putoare de respirație râncedă gen ascunde-te și vorbește.
Separeu roșu. Cutie poștală roșie. Autobuz supraetajat
Plin de gudroane.
Era real! Jenat de
Tăcerea lipsită de maniere, cedez
Uluit și cer politicos o explicație.
Grijulie cum era, modulând accentul
"EȘTI NEGRU SAU BLOND BLOND?" Mi s-a aprins becul.
" Vreți să spuneți precum ciocolata obișnuită sau ciocolata cu lapte?"
[...] Citește tot
poezie de Wole Soynka, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Răspunsul unei comete
Regret că mă-ntrerupi din cale
Cu interview-ul dumitale.
Dar iată, mă opresc o clipă
Să-ți dau răspunsul meu în pripă.
V-am salutat o dată sfera
Acum vreo zece mii de ani
Când astronomii de pe Terra
Erau de-abia orangutani.
(Flammarion era gorilă
Si bietul Newton diplodoc.
Camil era de-abia cămilă
Iar Duică... nu era de loc!
El de-abia azi când scrie proză
Se află în metamorfoză
Și se transformă tare greu:
Aspiră-acum la cimpanzeu.)
De-atunci, prin negrele stihii,
În noaptea largă și profundă,
[...] Citește tot
poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Odă (în metru antic)
Nu credeam să-nvăț a muri vrodată;
Pururi tânăr, înfășurat în manta-mi,
Ochii mei nălțam visători la steaua
Singurătății.
Când deodată tu răsăriși în calea-mi,
Suferință tu, dureros de dulce...
Pân-în fund băui voluptatea morții
Neîndurătoare.
Jalnic ard de viu chinuit ca Nessus,
Ori ca Hercul înveninat de haina-i;
Focul meu a-l stinge nu pot cu toate
Apele mării.
De-al meu propriu vis, mistuit mă vaet,
Pe-al meu propriu rug mă topesc în flăcări...
Pot să mai renviu luminos din el ca
Pasărea Phoenix?
[...] Citește tot
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Uriaș
în seara asta nu scriu nimănui
nu simt nevoie să vă pot privi
prin kilometri și pixeli
din inima mea tresar și erup dorințe
am luat foc
stau visător pe bordură savurez liniștea
ascult titanium are miros de frumos
mă revărs în marea cu nume de eu
e ca nicăieri vorba aia
nu că ar exista cafea fără zahăr
dar prefer bomboanele mentolate cu gust de ceață
mă învelesc în minutele 5 spre zece
au I-uri mare toate
de ce să vreau când pot să cer
când noaptea mă scol cu lacrimi și nu știu cum
atunci vor răsări flori din genele mele
nu voi mai avea nevoie de ochi
am luat foc
[...] Citește tot
poezie de Andrei Surugiu (17 august 2012)
Adăugat de Andrei Surugiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Răspunsul cometei
Regret că mă-ntrerupi din cale
Cu interviul dumitale.
Dar iată, mă opresc o clipă
Să-ți dau răspunsul meu în pripă.
V-am salutat o dată sfera,
Acum vreo zece mii de ani,
Când astronomii de pe Terra
Erau abia urangutani.
(Flammarion era gorilă
Si bietul Newton diplodoc.
Camil era de-abia cămilă
Iar Duică... nu era deloc!
El de-abia azi, când scrie proză,
Se află în metamorfoză
Și se transformă tare greu:
Aspiră-acum la cimpanzeu.)
De-atunci, prin negrele stihii,
În noatpea largă și profundă,
[...] Citește tot
poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gândurile
Iubesc la nebunie nopțile
preludii albastre ce mă înfrunzesc până la refuz
cu gânduri ce mă condamnă să visez.
Mă preschimb în braconier și
împreună cu licuricii
fur stelele de pe luciul apei,
cântecul ploii, golesc luna de lumină...
Iubesc incurabil nopțile
când pot să mă rătăcesc în foșnetul gâmdurilor.
Adesea mă arunc în secunda speriată
a veacului încărcat de vacarm și neliniști,
secunda ce unește nu desparte cuvintele
clepsidre ce închid în mii de înțelesuri
gândurile pe care le trimit
hoinare, fără mine în cetate
să întâlnească alte gânduri gândurile voastre
prelungiri ale timpului prezent și viitor
care aleargă înaintea mea
cu cel puțin o lungime de viață.
poezie de Mariana Dobrin din Îngerul albarstru
Adăugat de Mariana Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cheia lumii
Din vechiul Egipt se remarcă geografia sa egocentrică. Desenul lumii în
formă de triunghi cu un vârf în jos reunea cele două părți ale țării,
cea înaltă și cea joasă. O linie în centru îl împărțea în două. Figura obținută din această
reprezentare era cheia vieții, cheia întregii existențe. În termeni
generali nordul era bogat și sudul mult mai sărac. Marile capitale
precum Memphis, Tebas ori Alexandria înfloreau la frontieră pe malul Nilului sau
în deltă aproape de mare.
Egiptul tindea spre stele ori se afunda în nisip.
Cu o imensă cheie a vieții făcută din plumb aurit se deschid astăzi cele două
temple din Abu-Simbel sau cel din Luxor, în antica Tebas, cu coloanele sale,
obeliscuri, statui de zei și marele bulevard incomplet cu trei kilometri de
sfincși ce unea în vechime această ultimă construcție cu cea de la Karnak.
La întorcerea spre vapor după vizita la Luxor, un grup de copii ce-i
salutau pe turiști, urmându-i pe aleea ce coboară până s-ajungă la
portul înflorit, au făcut un cor în jurul nostru. Fetița cea mai mică, cu un
chip frumos ca fața lumii când se trezește, s-a apropiat de fusta mea. Din Egipt
mi-am adus amintirea acestor obraji iluminați, am mers să caut
zborul incredibil al ciucurilor roșii ce înfloresc în salcâmi, și am găsit
fructul seminței pe care am plantat-o ca un sărut, și am făcut-o să crească, precum o
cheie a vieții, în
[...] Citește tot
poezie de Rosa Lentini, traducere de Eugen Dorcescu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre lumină și lungime, adresa este: