metrologie şi viaţă

* * *

Viaţa mea-i
un tunel nesfârşit
de griji, iar,
cea mai mare
intre ele, eşti tu...
Dumnezeu ştie,
cât îmi doresc
să te văd liniştit...
Tristeţea ta ucide
şi gramul acela
de fericire
ce-mi mai rămăsese...
De ce nu vrei
să zâmbeşti?

poezie de Any Drăgoianu din Stelele nu mor niciodată (2009)
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clepsidra vieţii

Fiecare zi e importantă,
Mulţumesc pentru tot!
În fiecare firicel de nisip
adun sentimentele bune.

Viaţa mă învaţă zi de zi,
A iubi, a ierta, a înţelege,
a avea răbdare, a zâmbi,
a uita chiar, a te bucura!

Clepsidra vieţii mai are...
Zile şi luni, şi ani mulţi.
Învăţ zi de zi şi înţeleg,
A ierta nu e tot, e puţin!

Uneori chiar trebuie...
Să renaşti din cenuşă.
Să mulţumeşti deopotrivă
Celor ce mă iubesc şi celorlalţi.

[...] Citeşte tot

poezie de Carmen Tănase din Culorile Speranţei sunt Iubirea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamne, ai uitat de mine?

Unde-i, Doamne, porţia mea de bine,
Dup-o viaţă de amar şi chin?
L-ai gătat pe tot până la mine
Şi mă minţi cu una de venin?

Ai fost darnic însă cu necazul
Şi mi-ai dat cât am putut să duc
Iar când fu să trec şi eu pârlezul
Bucurie n-ajunsăi s-apuc...

Mi-ai găsit un rest de fericire
Pe-o juma' de gura să zâmbesc...
Am luat însă lacrimi în neştire
Zece vieţi de plâng nu le sfârşesc.

Îmi daduşi ca partener de drum
Omul fals, pervers şi mincinos
Să mă sting ca cel din urmă fum
Cu durerea jar mâncând în os...

[...] Citeşte tot

poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În prezent...

Se-alintă codrul verde, se-alintă spuma mării,
Se-aruncă declaraţii, sub cerul dat uitării;

În genere se leagă, de cuget pân' la poală,
Grăbite lucruri care sporesc iubirea goală;

Se-ngrămădesc pereţii
Cu litere de-o şchioapă,
Ştergând culoarea vieţii
Din care se adapă...

Buchete mari de vorbe şi gesturi istovite,
Învolburaţi sunt ochii de sunete mânjite;

Perfide ceasuri scumpe sunt cântărite-n grame,
Merg fără de tablouri, realizând doar rame...

poezie de Vasile Zamolxeanu (17 februarie 2019)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cea mai cumplită nenorocire

Cel mai amar dintre toate lucrurile din viaţa mea amare:
Ea, pe care-am iubit-o nespus, lumii mele centru,
E moartă şi-acum, într-un sicriu din lemn de cedru
Plumbuit, se afla undeva departe, nemuritoare –

Sau, nor-fantasmă, cutreieră o singurătate mare
Împinsă de forţe stranii zi de zi, metru cu metru,
Mie-asemeni, neconsolată, abandonului epicentru,
De neatins, oricâte implorări sau rugi curg fără încetare;

Resturi de viaţă petrecute-ntr-o nesfârşită lamentare.
Acesta-i cel mai amar lucru: nu-i pot întinde-o mână
De ajutor şi nici s-o consolez, deşi, o, cât aş fi vrut!

N-o pot încuraja şi nu-i pot oferi nicio îndrumare;
Şi gândul că-i singură, biet nod nevăzut de ţărână,
În lumea stafiilor... ea, pe care-am iubit-o cel mai mult!

poezie de C. Louis Leipoldt, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un astăzi virtual

Se-alintă codrul verde, se-alintă spuma mării,
Se-aruncă declaraţii, sub cerul dat uitării;

În genere se leagă, de cuget pân' la poală,
Grăbite lucruri care sporesc iubirea goală;

Buchete mari de vorbe fac gesturi otrăvite,
Învolburaţi sunt ochii de sunete zgârcite;

Perfide ceasuri scumpe sunt cântărite-n grame,
Merg fără de tablouri, îndeplinind doar rame...

Se jupuiesc pereţii
Cu-n caracter de-o şchioapă,
Ştergând culoarea vieţii
Şi-ncet, încet, ne sapă...
Raceala se adapa!

poezie de Vasile Zamolxeanu (18 martie 2019)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eseu fără temă

Câţiva pantofi, vreo câteva sacouri
Şi trei şireturi de adidaşi rupţi,
Un papion de gală şi tricouri,
Mai fac dovada anilor abrupţi.

Un pumn de poezii şi epigrame,
Eseuri fără rost şi cititori,
Lansetele cu crapi de kilograme
Şi-un manuscris cu vechi stpânitori.

Se-aşterne praful şi uitarea nopţii,
Pe lumea mea de vise şi iubire,
Iar viaţa nu mai e mare scofală,
Ci doar Golgota mea de răstignire.

poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

21 grame

Încă mă întreb ce sunt,
Încă mă întreb ce eşti.
De ce trec, iar, rând pe rând,
Doar arhangheli în caleşti?

Încă simt, dar nu sunt viu.
Înca ard, nu sunt foc.
Ochii dor de loc pustiu
Şi nu se închid deloc.

Nu mai pot, ca să mai cuget,
Nu pot, nici să mai iubesc.
Clipe pier uşor pe deget,
Totul zburdă în ceresc.

Şi puterea am pierdut-o,
Chiar voinţa m-a lasat.
Iară viaţa strigă: Vino!
Către corpul de pe pat.

[...] Citeşte tot

poezie de Liviu Reti (15 ianuarie 2015)
Adăugat de Liviu Reti
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lupta celui departe de casă

Eu văd în depărtare
şi parcă n-am vedere,
deşi lumea e mare,
văd peste tot durere.

Spun că speranţa
e ultima ce moare,
dar totuşi e poveste
şi ea e muritoare.

Şi tot aud pe drum
luptă şi vei învinge,
pentru mine e zbucium
şi viaţa mă împinge.

Am o inimă ce-i plină
de speranţe şi de vise
şi nu-i cu nimic de vină
că-i cu uşile deschise.

[...] Citeşte tot

poezie de Eugenia Calancea (30 iunie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

În lungul drum plin de suspine

În lungul drum plin de suspine
Eu pot conta numai pe mine,
Făcând mereu la lume bine,
Neaşteptâd răsplată de la nimeni.

La margine de ţară,
Apoi cu totul afară,
Alături de ce-i ce plecară,
Pe obraz cu lacrima amară.

Viaţa unui emigrant
Egală cu a unui copil abandonat
Ce trebuie să fie şi floare şi atlant
În crivăţul debordant.

De ce n-ajunge pâinea vetrii
Să cuprindă-n parametrii
Săi: vecini, colegi, cumătri
Risipiţi la mii de kilometri?

poezie de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!