Poezii despre metrologie și viață
poezii despre metrologie și viață.
Univers
În țipătul răsărit precum soarele
trei kilograme de viață
și o jumătate de metru speranță
fiica
este acum
tot universul nostru
poezie de Antonina Sebesta, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Ana Năgăra
Comentează! | Votează! | Copiază!
Idealul
de frumusețe al unei fețe...
să vedem
cum iubește ea mai
mult și mai mult
femeile de peste doi metri
(?!)
de minimum șapte
zeci de kilograme de
maximum o viață trăită
pe post de miss uni
vers foarte alb
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Patos...
Îmi umpli viața gram cu gram
Căci te iubesc cu tot ce am,
Și-mi verși în cale cu balsam,
Eu te doresc ad-literam!...
Cuvinte simple spuse-n gând
Apoi, aliniate-n rând
Pe-o coală de hârtie, stând
Și-așteaptă rodul din curând!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (17 aprilie 2017)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Balanță
Facem bilanțul intelectual,
Atârnă o sută de grame la cântar,
Nu suntem ostili ideii de a învinge,
Campioni supli ai moralei care ne atinge,
Plini de morgă, astăzi ne îndreptăm,
Spre marea pe care cu degetul o încercăm!
Slobozi la limbă cu obraji cărnoși,
Ne aventurăm spre hăuri năzuroși,
Vrem ca abisul să caște cu greață,
Mâine să se deschidă ca o nouă viață!...
poezie de Ana-Maria Cristofir din Obiectiv turistic
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu garda jos
Stai departe de săbiile ascuțite.
Nu te apropia de femeia frumoasă.
Apropierea de o sabie tăioasă te va răni la mână;
Apropierea de frumusețea femeii îți va răni viața!
Nu distanța constituie pericolul drumului,
Zece metri sunt îndeajuns pentru a distruge o roată;
Pericolul iubirii nu vine din a te îndrăgosti de multe ori;
Este suficientă o singură seară pentru a rămâne cu o cicatrice în suflet.
poezie clasică de Meng Chiao, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Suprematism
Moto: NASA a publicat de curând o imagine cu planeta noastră văzută din spațiu.
Poza a fost realizată de la 1,6 milioane de kilometri distanță
și surprinde Pământul luminat complet de Soare.
O pustietate pur monocromatică
inconjoară singuratica mea sferă,
oferind din energie suprematică
inc-o zi de viață efemeră.
Și pornim la muncă cinematică,
asiduă, uniformă, proliferă,
prelungind nuanța suprematică
din pustietatea efemeră...
poezie de Iurie Osoianu (1 iunie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
S-a mai stins o stea (Lui Grigore Vieru)
Motto:
Sculați-vă, sculați-vă, sculați-vă
Din somnul cel de moarte!
Salvați-vă, salvați-vă, salvați-vă
Prin limbă si prin carte!
(Grigore Vieru)
Cum vine omul, numai, numai zâmbet!
Cum pleacă omul, numai, numai plânset!
Mai bună, lumea, cu un gram o lasă.
Tribut plăteste pentru el, o viață!
Cum vine omul, numai, numai soare,
Și-i noapte grea a lui plecare.
Un nume bun, un nume drag ne lasă
Și-o întristare pentru-o-ntreagă viață!
Cum vine omul, numai, numai miere
[...] Citește tot
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Urare de viață lungă și bună
Îți urez ca să trăiești
Ani câți sunt în mare pești
Și-ți urez să fie buni
Câți în mare sunt barbuni,
Sturioni (moruni, nisetri,
Cu lungimi de câțiva metri),
Gingirici (sau scrumbioare),
Spade și căluți-de-mare,
Șprot, anghile și guvizi,
Câți labani, macrou, stavrizi,
Cámbule, calcani, hamsii,
Toni, sardele și scrumbii!
Altfel spus, să fie toți,
Buni cât nici visezi că poți!
poezie de George Budoi din Urări (23 ianuarie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
eu nu mă mai zbat demult cu viața închisă-n colivie
împrejmuită de credințe și valori înalte de 5 metri ce mă lasă să văd cerul pe jumate însorit,
zidul din curtea mea e pictat cu margarete colorate și un curcubeu străveziu,
lumea mea e așa cum o vreau eu...
poezie de Cuth Hajnalka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Duet 🌸
Un oftat
și două gene,
ce se împletesc
alene...
Bat ades, la poarta casei,
și-mi strigă cu glasul
gol:
"- Să nu treci prin viață
ca un fir de iarbă-n ceață!
-Nu călca prin spini
cu foc, prin vale,
pentru banale victorii triumfale...."
Și-mi mai spun:
Să nu trăiesc
fără grame de lumină;
și
S-admir în scurta viață
și spini,
[...] Citește tot
poezie de Daniela Fărtăiș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre metrologie și viață, adresa este: