Poezii despre miezul zilei și viață, pagina 2
Pentru cine?
Aceleași străzi pustii,
Aceleași destinații
Goale...
Ca-n clipele de vară
Secate la amiază,
În aceleași locuri -poate-
Eu mor și tu învii
Caci viața este-amară
Și tu știi...
poezie de Gabriel Andone
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Răgaz
Ce-i viața asta, dacă-n griji scăldat
Nu ai răgaz de stat și de visat?
N-ai timp să stai sub ramuri de copaci
Privind la turmele de oi și vaci;
Trecând prin codri n-ai timp să vezi unde
O veveriță nucile și-ascunde,
Pâraiele-nstelate în amiezi
Sticlind ca bolta în al nopții miez.
Să prinzi ocheada Mândrei nu ai când,
Nici să-i privești picioarele dansând;
S-aștepți până îmbogățește gura-i
Surâsul ce-l stârni căutătura-i.
Rea-i viața asta dacă-n griji scăldat
Nu ai răgaz de stat și de visat...
poezie celebră de W.H. Davies din Antologie de poezie engleză (1984)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toboganul fosforescent
În pe umbră, siluete captive.
E rândul lor să-ncerc viața
pe toboganul ademenitor.
E o amorțeală vegetală
peste lentila amiezii.
Venele curcubeului
se deșiră
peste lume.
Memoria se-ntinde uniform,
ca o marmeladă vineție
pusă în grabă
peste felia cerșetorului
plescăind lasciv,
enervant,
în derâdere.
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Numai doina ne-a rămas
Ștefane Măria Ta
ridică-te nu mai sta
Că ne-au cotropit mârlanii
și ne sug viața și banii
Noi muncim ei se distrează
Fie noapte sau amiază
Nu le pasă nu le pasă
și-au făcut din stele casă
Viața lor de aur pare
a noastră zace în fiare
Ia-Ți sabia lui Boldur
și fă ordine în jur
Ne conduc azi gură-cască
și ne pradă vai în gașcă
[...] Citește tot
poezie de Costel Zăgan din Doine de pus la rană (16 februarie 2013)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Ca la piață
Din caratele prostiei
trăiesc domnilor o mie
și-altă mie o susține
pe meleagurile române
Ei se fac zău că nu văd
cum duc țara la prăpăd
ziua în amiaza mare
trec țara peste hotare
Bogatul ce pui de drac
fură doar de la sărac
n-are nici măcar o pâine
îl fură de azi pe mâine
Cinstit vai nevoie mare
este doar cine nu are
și cică nu mai muncește
c-are balta încă pește
[...] Citește tot
poezie de Costel Zăgan din Doine de (s)pus la rană (28 decembrie 2013)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Și iar vin toamne
Și iar vin toamne desfrunzite
cu iz de ploi și mucegai
cum trece noaptea un buhai
cu întunericul prin site
cu seri uimite ce se duc
la fel ca umbra după soare
spre primăvara viitoare
surprinsă de câte-un izbuc
cu fragede întrebări la vad
în câmpia de prigorii
ce se umple de fiorii
mitului din Galaad
după amiezile precaut
mi te iar aduc în față
ca un eșec ce se răsfață
și nu știu unde să te caut
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din manuscris (2009)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Calea aurită a gândurilor
Se suie viță pe coloana anilor,
înfășurând în atingeri suave lumina zilei.
Despletește părul amiezii, grâu copt,
numai bun pentru frăgezitul dorului de viață.
Își adâncește privirea în râul clipelor, rostogolind în surâs sufletul cerului.
Mă inundă...
Șlefui-m-ar degetele rugăciunii,
copilă curată, răsărită în odaia sufletului,
în noaptea înstelată, fântână cu apă vie, divină!
În strugure, stă gustul toamnei,
de credința-n vinul vieții, plină!
poezie de Iulia Dragomir (25 noiembrie 2019)
Adăugat de Iulia Dragomir
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pasul dulce
Singuratatea mi-e întotdeauna
Și pretutindeni bună-nsoțitoare,
Asemuindu-mi sufletul cu luna
Care înghiață viața cum răsare.
Mișcarea-n jurul meu încetinează.
Se micșorează uliți și cetate,
Și oamenii trecând pe la amiază
Au gânduri și cuvinte depărtate.
Cui să-i vorbesc de nu știu ce mă doare?
Cine s-asculte sufletul e-nstare
Cu degetul trecut în cingătoare,
Fără să-mi ceară să-i vorbesc mai tare?
Tu pricepeai din gest. Într-o privire
Păstrai comoara ce-mi lipsea
Și cunoșteai și din închipuire
Ce bolți de cer vegheau deasupra mea.
[...] Citește tot
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trecut-au anii
Trecut-au anii... grăbiți și onești,
Clipele așteaptă eterne povești,
Vântu-n burlane... frunze adună,
Amiaza asta... nu-mi pare bună.
Titluri parșive....... cronici firești,
Viața te-nvață, trist, să glumești,
Conflictul începe, așa, ca ploaia,
Cooperantă îmi pare... odaia.
Pot recunoaște... lira... și sfinții
Ce se răsfață-n oglinzile minții
Și aceea corabie.... fără de har,
Pusă-n mișcare, de un tâmplar.
Dinspre-ntuneric... spaimele vin,
Aprinsă e... lampa... lui Aladin
Și o minciună... tandru zâmbește,
Tainice umbre când tâlhărește.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Închipuiri
Chiar dacă este amiază
sunt oameni întunecați
ce visează. Fără umbre
plimbați de la o oglindă la alta
certați
cu chipurile altora
ce-și închipuiesc
gări cu gene și difuzoare ochioase
pajiști de cai cu potcoave păscând
case cu ferestrele curioase
ascultând
oamenii întunecați ce nu își vorbesc
nu trăiesc
și nici unul pe altul nu se privesc.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre miezul zilei și viață, adresa este: