Poezii despre moarte și televiziune, pagina 2
Partea nopții în care nu suntem
stăm de partea târzie a nopții
întârziai cu promisiunea nerespectată
cum ar fi să dau cearșaful deoparte
să-ți dezgolesc umerii și fluierul din piciorul unui pui
de cocor ce-a uitat
să dea ocol lunii
era una din acele întâmplări legate de karmă
de care auzi la televizor
nu eu îți iau tu îmi dai
îmi strâng lucrurile fără să-mi pese
nimeni din neamul nostru n-a avut cancer
rămân urme pe albul zilei
de nerecunoscut pentru mine
Dumnezeu a mers pe această zăpadă
imaculată
iubirea noastră ține prea mult după unii
au cerut morții
poezie de Dan Petruț Camui
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vizita
De-acum nu-mi va mai deschide ușa
ca să-mi primească cele trei garoafe
Împreună cu vestea proastă
a ultimei înfrângeri,
cu aceeași reținere timidă
cu care în fiecare lună își primea pensia
de la statul prea milostiv.
Nu-i nimic - spunea - nu-i nimic,
după care dispărea în bucătărie
unde mai avea câteva lucruri credincioase
și sigure: sare, un cuțit, o cratiță
locul cel mai potrivit pentru un plâns scurt.
Câteodată mai băteam un cui,
mă duceam să arunc gunoiul,
reglam imaginea la televizor
și primeam câte o cartelă de carne
- Doar eu nu pot să mănânc atâta!
[...] Citește tot
poezie de Feliks Netz din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Diseminare
Când fără repartiții prin spațiul locativ,
Angoasele parșive s-au instalat obraznic,
Tentat de Euterpe n-am fost prea restrictiv,
Și nu le-am expediat la mama-dracu-n praznic.
Nu m-a-ntrebat nimic când mi s-a pus în poală,
Poemul ce abundă de false viziuni,
Și m-a înseminat cu boala cea fatală,
Ce-o iau inchipuiții prin televiziuni.
Am început întâi să scriu despre iubire,
Apoi am fost tentat de drama socială,
Și voi sfârși probabil cu o banală știre,
La rubrica decese, ediție specială.
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
actualul se vinde compulsiv la publicitate,
la televizor se promite inutil
pestă națională amestecată cu căderi de eclipse
speciei de homo virtualis
pentru care
consumul de viață este importat din zona 4G.
pruncii se nasc din uter de facebook,
predestinarea e programată
de like-uri
sau de tone de poze hormonale pe cont,
decesul survine din sevrajul
provocat de o pană de net.
eu nu înțeleg de ce
trebuie să fiu politicoasă cu secunda altora,
de ce să accept staționarea în raiuri de mucava,
dacă am chef să-mi însoțesc moartea
în pantaloni scurți
printr-o bestială absență
[...] Citește tot
poezie de Corina Dașoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
După o moarte
Cândva acolo a fost un șoc
care a lăsat în urma lui o lungă, sclipitoare coadă de cometă.
Ea ne ține înăuntrul ei. Depune fulgi de nea pe ecranul televizorului.
Se așează în stropii reci de pe cablurile liniilor de telefon.
Cineva poate încă schia liniștit sub soarele de iarnă
printre tufișurile pe care mai atârnă câteva frunze,
Ele-s aidoma paginilor rupte-ale vechilor anuare cu adrese de telefon.
Nume înghițite de frig.
Este încă minunat s-auzi bătăile inimii,
dar adesea umbrele par mai reale decât trupul.
Samuraiul pare insignifiant
scos din armura lui cu solzi de dragon.
poezie de Thomas Tranströmer, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Violența domestică
cuvintele pot ascunde tot atâtea secrete ca și tăcerile. și cortina cade
cineva privește curios în culise dar de peste tot numai priviri arestate de spaimă
și culoarea cerului se preschimbă în lacrimi mute și grele
amprentele se citesc mai greu în buzele crăpate, arse de sete
și doar mirarea mută mai poate scoate la suprafață vânătăile ce se ridică din adânc
pământul suflă mai greu când i se ridică cucuie pe fruntea netedă a câmpului
gunoiul se așează în capul mesei la împărțitul bucatelor
cartea se retrage sfioasă și nici bunăcuviință nu se simte prea bine
codul de onoare a fost zidit la temelia minciunii
au mințit poporul cu televizorul...
spălătoria partidului și-a făcut treaba
oponenții sunt tot mai puțini și mai fără vlagă dar speranța...
speranța nu moare... nu mor caii când vor câinii
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Măsuri extreme
pentru opt sute de oameni
înghesuiți în limuzine
au ajuns interlopii
sunt fii asfaltului și betonului
scuturat de bâte, cuțite, puști și pistoalele
plâng pentru un lider înjunghiat
de alt lider interlop
a înflorit un trandafir roșu
în pieptul celui ră
pus în sicriu de aur
după ce l-a crestat
acum se cântă zece zile
și zece nopți fără să fie nimeni
deranjat de o posibilă criză sanitară
reporterii nu mai pot respira
de la duhoarea vorbelor de ură și răzbunare
stau în breaking news păziți
de poliție și trupele antitero
noi stăm în spitale băgați
cu forța ne uităm la televizor
[...] Citește tot
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Asasin în serie
Societatea care transformă
un înger de copil într-un asasin
în serie, este bolnavă!
-----------------------
Un copil a pus mâna pe-o armă
Și-a-mpușcat colegii lui de clasă
Răniți și morți, poliție, alarmă
Apoi s-a sinucis și, nu-i mai pasă
Ce mai e în lume azi de preț?
Armele se vând ca pâinea caldă
De sus și până jos, doar un dispreț,
Omenirea-n suferința ei se scaldă;
Filmele sunt pline de omoruri
Crimele au coborât în stradă
Se frâng în fașă neștiute zboruri
Și curge sânge pe zăpadă
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eden tv
împăcarea de seara târziu,
televizorul pâlpâie în beznă,
petele dispar miraculos,
setea e potolită continuu,
cuvintele ajung la destinație,
la fel mașina silențioasă
care răspunde dorințelor,
mâncarea și medicamentele
rezolvă tot, dinții nu mai cad,
casele nu se mai prăbușesc,
printre munți de ciocolată
oamenii nu mai au vârstă
cea mai bună dintre lumile posibile
mă primește la sânul ei
ca o mamă-strămoș
clipind blând din leduri,
ca o iubită nemuritoare
care luminează întunericul,
adorm legănat de vocile
[...] Citește tot
poezie de George Avram
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Televizorul
Dau drumul la televizor
Pe un canal, la întâmplare,
Tocmai la timp să văd în zbor
Un avion de vânătoare.
Nu vreau război, și mă gândesc
Să schimb acum pe alt canal
Unde clădiri se prăbușesc
Sub lovitura unui val.
Mai butonez exasperat,
Și văd un drum cu multe gropi
Pe care s-au încăierat
Vreo douăzeci de interlopi.
Schimb iar programul, dar în van,
Căci am ajuns într-un platou
În care-un politician
Își bate joc de noi din nou.
[...] Citește tot
poezie de Octavian Cocoș (11 noiembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre moarte și televiziune, adresa este: