ochi şi rochii

Licărind rece

o stea şoptea în noapte
să vezi cum trece un în
ger
cu aripi de carton
lipite de perete
în focul stelei încălzea
un suflet care suferea de dor
pentru o fată cu rochia subţire
licărea ceva şi-n ochii ei
un jar
ceva mistuitor
ardea o stea în depărtări

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Că tu exişti

Te urmăresc cu mintea şi cu ochii
Şi te cunosc şi după mers şi după rochii
De cum cobori din casă de pe scară,
În pas grăbit de blândă căprioară.

Te văd cum ocoleşti aleea mea cu plopii,
Îmi bate inima când te apropii,
Te-aştept cu zâmbet cald sau ochii trişti
Şi-I mulţumesc lui Dumnezeu că tu exişti.

Că eşti încântătoare şi divină,
Asemănându-te cu o antică regină,
Străluminând în mine-un gest străbun,
Să te ador şi-n gest sublim, să mă supun!

poezie de Petre Gigea-Gorun din Cent poemes dʼamour
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alint de stea

Ajută-mi rochia ca să cadă,
La pieptul tău să mă aduni,
Vreau ochii tăi vrăjiţi să vadă,
Umbrele lunii peste sâni

Răneşte-mă încet, erotic,
Dar vindecă-mă mai târziu,
Într-un decor de vis, exotic,
Sub cerul nopţii, argintiu

Şi să nu adormim devreme,
De fapt, să nu dormim deloc,
Să fim iubirea care geme
În al plăcerii tainic joc

Hai lasă rochia să îmi cadă,
Chiar dacă par că nu aş vrea,
Să fiu a ta, să-ţi fiu întreagă,
Iar tu să-mi fii alint de stea.

poezie de Adi Conţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar ochii?

Stă ciuta neagră între stânci, afară.
Cine-mi va săruta gura amară?
Cine-mi va săruta gura amară?

Încet-încet pătrunde ciuta-n tindă.
Vrea botul către mine să-l întindă,
Vrea botul către mine să-l întindă.

Miroase buzele-i a iarbă crudă,
O strig în şoaptă, nu vrea să m-audă,
O strig uşor, tot nu vrea să m-audă.

Aleargă aprig cineva spre mine,
Prin viscol şi prin zloată albă vine,
Prin viscol şi prin zloată albă vine.

Aud prin preajma foşnet vag de rochii.
Dar ochii? Cine-o să-mi închidă ochii?
Dar ochii? Cine-o să-mi închidă ochii?

poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Veniţi

Ea purta o rochie pe care se înălţau castele de nisip
şi învârtea pământu-n ochii ei
zi de vară amorţită pe chip
şi primii fulgi purta cercei
ce îi cădeau pe umeri troieniţi...
Veniţi! Veniţi să o vedeţi
căci nu mai este
când treceţi răsuciţi în dans
şi-atât de fericiţi!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Afară-i toamnă

Afară-i toamnă, frunza împrăştiată,
Iar vântul zvârlă ‘n geamuri grele picuri;
Şi tu citeşti scrisori din roase plicuri
Şi într-un ceas gândeşti la viaţa toată.
Pierzându-ţi timpul tău cu dulci nimicuri,
N-ai vrea ca nimeni ‘n uşa ta să bată;
Dar şi mai bine-i, când afară-i zloată,
Să stai visând la foc, de somn să picuri.
Şi eu astfel mă uit din jeţ de gânduri,
Visez la basmul vechi al zânei Dochii,
În juru-mi ceaţa creşte rânduri-rânduri;
De odată aud foşnirea unei rochii,
Un moale pas abia atins de scânduri...
Iar mâni subţiri şi reci mi-acopăr ochii.

poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noapte miroase galben-auriu

dacă vrei poţi să arunci la gunoi zilele în care ai fost puţin tristă, bijuteriile, aparatul de radio, rochiile transparente, tv-ul, pantofii cu tocuri, computerul, nopţile în care ai făcut dragoste degeaba sau
orice alt detaliu care te-a făcut să crezi că nu, nu ai fost vreodată singură
sparge femeie în astă noapte fereastra
ca şi cum ţi-ai sparge în sfârşit ochii
nu plânge
aşează-ti frunze lungi, flori galbene-aurii sau albe-n păr
te culcă de ţi-e somn

ar fi de-ajuns o singură sămânţă de Sânziană-albă
pentru ca tu să scrii într-o noapte primul poem de dragoste

poezie de Lavinia Micula
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Versurile

Ţi-am spus că am scris pentru tine
Versuri
Şi curiozitatea ta nu mai are astâmpăr...
M-ai luat lângă tine pe divanul,
- Pe care mai cad draperiile roşii de catifea –
Şi mă pui să ţi le traduc în nemţeasca mea,
Care totuşi
Nu te mai face să râzi.

Asculţi cu ochii,
Cu născiorul,
Şi cu urechile micuţe,
(Stă cuminte până şi mătasa rochii).

Eu povestesc ce-mi trece prin cap
Şi seriozitatea ta e fără margini.

Dar iată, când gândesc să scap,
Dintr-o umbră de surâs din ochii mei
Ai prins de veste că-ţi spun dinadins,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Camil Petrescu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mare depărtare

Tu eşti a mea mare
De-nstrăinare,
De ţărm coliliu,
Întins în pustiu...
Ce rânced nisipul!

Spulberă-mi chipul,
Mai spune-mi, te rog,
Cum cerul olog
Se nelinişteşte;
Coada de peşte
Luceşte-n ochii
Nopţii în rochii...

Tu eşti a mea mare,
Ce rânced apare;

Nisipul m-alină
În fulgi de lumină...

poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugă-n faptul serii

Vreau iubito să mă crezi:
Ţi-am zărit prin ie sânii,
Împungeau ca nişte iezi
Aerul din preajma stânii.

Te implor, cum vezi, cu ochii
Să mi-i slobozeşti din ie,
Dar mereu i-ascunzi sub rochii
Şi nu-i laşi afar' să fie.

Lasă-i mândro să şi zburde
Pe imaşul gurii mele,
Rugăminţile-mi fi'nd surde
Tu nu vrei s-auzi de ele.

poezie de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!