Poezii despre pârtie, pagina 2
Amnistie
viața ca o iubită trișată
abandonată pe o pârtie de schi
unde cerul este mai înalt
iar tu vezi capătul drumului
acoperit cu nămeți
în tine atomi devin radicali liberi
te frângi ca o plantă de prisos
diagnosticul societății
nu încape pe rețetă
lipsește spațiu de prescris
tratamente
apetența virușilor
arde precum viermii rod
într-un fruct lovit
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Umil pretext
Ea este și nu știu din ce pricină este,
sudoare cerească o hrănește mereu
ea este și nu știu din ce pricină este
și-atunci cred că pricina stelei sunt eu.
Ca un cal prima oară chemat pentru ham
mă învârt priponit de luminile sale,
mă învârt cu pământul în trândav nărav
și bice mă bat peste tâmplele goale.
Necunoscuta mea bolnavă energie
pârtii deschide spre cețosul țărm,
gândindu-mă la cer mă nasc. Gândindu-mă
la cer, mai am curajul să adorm.
El este aici deasupra;de câte ori se mișcă,
pripoane reci de os aud foșnind în carne
și fug atent pe axe de zgură încleiată-
măduva lui pe mine nu vreau să se răstoarne.
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu din Fântâna somnambulă (1968)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Al nostru cânt...
Azi văd cumplit bilanțul vieții mele,
cu vise speranțe și minciuni
și fața mea palidă și ștearsă de timp,
cu nostalgii și regrete în trup și simțire,
de vise, de nădejdea că-n ziua de apoi
să urc pe panta uriașei pârtii
spre hotarul ce ne leagă firesc
și rămâne calea dreaptă
pe care o ezităm și n-e teamă,
de ceea ce ne-așteaptă în față
și cu timpul să înțelegem al nostru cânt...
poezie de Eugenia Calancea (13 februarie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sărutul din zori
Aparente cadențe într-un fundal
Trec noaptea în șa pe un cal,
Conuri de umbre se plimbă razant
Pe-aripile cerului sătul de înalt.
Număr, primenind galaxii infinite,
Sinoptice gânduri din doruri ivite
În epica zeiască a rutului de cerb
Munții ard ca frunzele în verb.
Depărtările ne-apropie răspântii,
Lacrimile se încheagă-n pârtii,
Voi aștepta în enclava sedusă de flori,
Să revină calul sărutului din zori.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am coborât pe pământ
Un scrâșnet
produs de un țurțure
căzut în dizgrație
îmi trezește nesomnul.
Durerea fecioarei
expulzându-L din pântec
pe EL,
în cea mai nemiloasă lumină,
împăcare
dintre cer și pământ
spre iertarea păcatelor,
îmi aduce
rădăcinile în nori.
Am dreptul la zbor
chiar dacă,
îndoiala persistă uneori.
Albul soarelui
îmi străpunge retina
suspendându-mă nemilos
sub pleoapă.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Cernea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sărutul din zori
Aparente cadențe într-un fundal
Trec noaptea în șa pe un cal,
Conuri de umbre se plimbă razant
Pe-aripile cerului sătul de inalt.
Număr, primenind galaxii infinite,
Sinoptice gânduri din doruri ivite
În epica zeiască a rutului de cerb
În care munții ard ca frunzele în verb.
Depărtările ne-apropie răspântii,
Lacrimile se încheagă-n pârtii,
Voi aștepta în enclava sedusă de flori,
Să revină calul sărutului din zori.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ochi cachi
! halucinațiile înserărilor mele
îmi aprind gândurile,
într-un dor imanent firii,
în care adesea mă scald
înger rătăcit prin sângele-mi cald,
favorabil iubirii!
! mi se strecoară Timpul, printre degete,
sufăr de-a fi om,
într-o lume de mărăcini,
dar mă consolează de puținul înspinat
al acestei lumi, prea des
alunecând pe pârtii înfiorate de schi
cele două lumini,
de zeie,
din ochii tăi cachi
candidă Femeie!
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Orașul de gheață
calotă de gheață te salut!
pe tine peșteră
cu stalagmite în blănuri
molatice de urs polar
căutând spre paralelipipede
cu căminele hibernale
evadând lebede albe
pe cerul de porțelen.
stalactitele scânteie lumini.
patinuare-ngemănate
cu pârtii repezi,
unde pinguini în boburi
cu eșapamentul de viscol
dau ocol avalanșelor de înghețată.
dincolo de mantinelă
[...] Citește tot
poezie de Alexandru Nelu Huidici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dimineață de iarnă
Ce zi frumoasă! Ger și soare.
Iubita mea, mai dormi tu, oare?
Deschide ochii larg și sari
Din somnul dulce. Iată zorii.
Acum în calea Aurorii
Ca Steaua Nordului răsari.
Aseară viscolea într-una.
Arar ieșea pe ceruri luna
Din nouri, și-o asemănam
Cu-o palidă, gălbuie pată.
Iar tu stăteai îngândurată...
Și-acuma... uită-te pe geam:
Albastru-i cerul, și covoare
De nea se-ntind lucind la soare.
Copacii în pădure-s goi
Și negri. Brazii verzi se-mbracă
În străvezie promoroacă,
Și râu-i sclipitor de sloi.
[...] Citește tot
poezie celebră de Pușkin
Adăugat de Monica Mirea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iglu
fulg după fulg, din cer se cerne,
făina albă-argintie, cuprinde pământul
în plapuma iernii,... ninge! ninge!...
cade din cer perdea de stele,
strat după strat, bărbații aruncă lopețile pline
făcând pârtii și deschizând drumuri de acces,
munți de zăpadă cu bază largă
și coif cu fruntea descrețită,
adună copiii pe el grămadă,
cu mâinile lor sapă un tunel formând iglu,
chiote de bucurie și curiozitate se aud în
casa de zăpadă a Domnului.
poezie de Cristina Mariana Bălășoiu din Jocul de lumină al soarelui
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre pârtie, adresa este: