păduri şi suflet

Seara de vară

În cer albastru, răzleţiţi
Se plimbă nouri auriţi;
Pădurea învelită-n ceaţă
Se scaldă-n marea de roşaţă
Din asfinţit. Şi la răcoare
Se pleacă spicu-n dormitare,
in codri, — mare, înfocată --
S-arată luna. Şi deodată
S-aprinde-a stelelor lucire.
Domneşte pace, liniştire...
În suflet tainicele strune
Îmi cântă sfânta rugăciune.

poezie de Ivan Nikitin (iunie 1912)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nici

Nici roşu cerul nu-i,
Nici verde nu-i pădurea,
Nici ochii nu-s căprui,
Nici lemn nu e securea,

Nici pasărea nu piere
Când vrea copacul ei,
Nici fagurii de miere
Nu-i dau, chiar dacă-i vrei,

Nici Luna-i poezie,
Nici stele sunt pe cer,
Nici versul nu se scrie
Când sufletele pier,

Şi tot ce-a fost odată
Nu va mai fii de-acum,
Păduri şi ochi şi păsări
Se vor preface-n scrum.

poezie de Mihail Mataringa (24 ianuarie 2011)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

În munţi

Cu buclele blonde şi ochii adânci
Copila pribeagă se duce spre stânci.

Şi toamna pictează-mprejuru-i decor,
Pădurea de aur cu frunze ce mor.

Copilă bălană, eu nu ştiu să-ngân
Cuvinte frumoase ce-n suflet rămân!

Dar poate, iubita, ea nici n-a ştiut
Cuvântul ce-n păru-i bălai s-a pierdut.

De-atunci al meu suflet aleargă spre stânci
Pe urma copilei cu ochii adânci.

poezie celebră de Cincinat Pavelescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvine-se

Tu, steaua mea,
O stea în infinita cale,
Ai trupul cald
Cum e făina proaspăt măcinată,
Braţele-ţi miros
Precum cremenea arsă de soare,
Buzele, fragi de pădure,
Părul,
Fructe de coacaz negru,
Eşti floare dintre codrii,
O floare de cireş,
Eşti firul ierbii
În deşertăciune,
Gingaşă mireasă
A sufletului meu...

poezie de Vasile Zamolxeanu (18 februarie 2003)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

când sufletul doarme
pădurile cântă
în noaptea scăldării

când tac pădurile
sufletul intonează
un altfel de recviem
şi toate se întâmplă la fel

în neagra lume adâncă
unde nimic nu e

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fata morgana

prin sufletul tău zburdă căprioare de aer,
înfloreşte sângele voinicului
pe pajişti.

îndrăgostit fără aripi,
mă înalţ cu gândul pe munţi
pentru tine prinţesă a pădurilor de zadă.

râuri cu văi curg printre dealuri,
n-am timp s-ajung în câmpie
unde înşelătorul miraj răsturnat în apă
apare din lanuri de aur dincolo de orizont.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (26 iulie 2017)
Adăugat de Llelu Nicolae Valareanu(Sarbu)
Comentează! | Votează! | Copiază!

Semenilor mei

În braţe să vă pot cuprinde
La mine-n suflet să v-ascund,
Ca o făclie voi aprinde
Mai mult decât un joc secund.

În ochi să văd cum înfrunzeşte
Iubirea dăltuită-n aur,
Ce sufletele încălzeşte
În toamna codrilor, tezaur.

Mi-aş da lumina pe vecie,
Mi-aş rupe inima din piept,
Chiar aş trăi în sărăcie
Şi răstignit, să ştiu că-i drept,

Să suferiţi pentru o pâine
Sau pentru visele de mâine.

sonet de Ion Drăgoianu
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vizită

Pădurea măreţ m-a-ntâmpinat:
- Intră la mine-n palat
Descreerată creatură, hoinar copil
Şi umblă pe cât e posibil tiptil.

Eu sunt alegoria viselor tale.
Toate frunzele mele-s pocale
În care stă vinul cerului sfânt.
Ridică-te şi bea-l fără cuvânt.

Am avut şi smei odinioară,
Zâne, vântoase, mama pădurii chioară.
Nu ştiu ce s-au făcut, nu ştiu cum
Au devenit legendă şi fum.

Copil hoinar, sărută coaja copacilor mei,
Obrazul bătrânilor mei soldaţi
Şi sufletul meu dacă-l vrei
În scorburi înalte să-l caţi.

poezie celebră de Ion Pena din Simple nimicuri (1940)
Adăugat de Anisoara Elena Scarlat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Landoul roşu

Prin păduri de porumb
Landoul roşu ne legăna.
Inima mea lângă inima ta,
Negru hulub lângă negru hulub.

Norii, câţi au trecut peste noi,
Cu viscolul, cu soarele împreună s-au dus
Către colina dinspre apus.
Doar noi în neguri, în ploi.

Dar roşul, eternul nostru landou
Ne poartă mereu înainte, ne poartă
Se-nchide o poartă, se deschide o poartă
Peste sufletul vechi, pentru sufletul nou

poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am fost om

am fost cer şi pădurile
împungeau veşnicia
cu coarnele
am fost pajişte şi gândurile
tropoteau de mătase
am fost apă şi sufletele copacilor
veneau să se-adape
am fost om şi iubeam pământul
cu mâinile

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!