păduri

Moartea codrului

Am adus topoare să tăiem pădurea
mut bătrânul codru, mut şi vântul sur
sună-a gol pământul, cad copacii, dur
nu se mai toceşte de tăiat securea.

Noi tăiasem codrul încă din amurg
dimineaţa, însă, sub arginţi de rouă
ne privim, tăiate, mâinile-amândouă
şi din munte aşchii dureros se scurg.

poezie de Corneliu Vasile din revista "România literară" (14 decembrie 1972)
Adăugat de Corneliu Vasile
Comentează! | Votează! | Copiază! | Răspândeşte!

Legea naturii

Ca şi copacul pădurii,
Din viaţă intrăm în moarte.
Respectăm legea naturii.
Fără asta, nu se poate.

poezie de Dumitru Delcă (9 august 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază! | Răspândeşte!

Prizoniera româncă

În turla-nsingurată
Sărmana fată sade,
Cu lacrime în glas,
Îşi cântă ţara, codrul,
Surorile de-acas,
Tot ce avea odată.

poezie de Iulia Hasdeu din Versuri, proză, corespondenţă, traducere de Victoria Ana Tăușan
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază! | Răspândeşte!

Imensitatea punctului

În zadar freamată pădurea
vântul va trece iar

pasărea se înalţă

pe pământ
umbra ei se târăşte

că
nu va zbura mai repede
ca vântul
cel dus de vânt.

poezie de Valeriu Butulescu din Creşterea nefiinţei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază! | Răspândeşte!

Peisaj

Şi lumea crede
că e pădure
această turmă de arbori
ieşiţi la păscut

cuşcă -
acest azil de lei

acest crâmpei de ziar -
veşnicie.

poezie de Valeriu Butulescu din Creşterea nefiinţei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază! | Răspândeşte!

mie imi plac poeziile dar cand le citesc parca nu sunt despre padure

Mi-e gândul la sătucul...

Mi-e gândul la sătucul în codru aşezat,
La sihlele pădurii ce-n toamnă simt apusul,
La nopţile de veghe; văd focul tremurat,
Văd baba ghemuită, tot învârtindu-şi fusul.

Pe tine, întâlnită la orişice răscruci,
Călăuzindu-mi paşii cu tainică blândeţe,
Vreau să te văd, o, lună, cum albă mi te duci
Pe firul unei gârle ce prinde să îngheţe.

poezie de Jean Moreas din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Ion Pillat
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază! | Răspândeşte!

Tain hibernal

Pilit-a vântul codrul ruginit
să taie iarna lamă de cuţit

poezie de Costel Zăgan din Distihuri rebele (15 octombrie 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază! | Răspândeşte!

Ecologia în suferinţă

E codrul cu românul frate,
De când se ştie, cu mult dor,
Dar de o vreme, sfidător,
Frăţia nu vrea s-o arate
Fidel chemărilor ingrate,
El defrişează cu mult spor
Căci lăcomiei i-e dator
Şi îl ucide-ncet, în rate
Pădurea pleacă a ei frunte,
De-aşa un frate-nfricoşată...
Şi-urcând pe a plăcerii punte,
Noi, cu privirea-nduioşată
Ades şi pe-al lui Venus munte
Găsim pădurea defrişată.

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Sonate rău (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază! | Răspândeşte!

În urma droştii, servitorii toţi bârfesc,
Iar guvernorul şi cocoana şuşotesc,
Pe când boieru-uitându-şi treaba şi chemarea
Plecă-n pădure, la ciuperci, cu servitoarea.

catren de I.A. Krîlov din Musca şi drumeţii
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază! | Răspândeşte!

* * *

te-am căutat
în mugur de cais
în zarea gândului
de-a pururi luminată
tu te-ai ascuns
în codrul unui vis
în susurul izvorului
înveşmântată.

poezie de Girel Barbu
Adăugat de A. Ariadna
Comentează! | Votează! | Copiază! | Răspândeşte!

”cais”, ”codru”, ”susurul izvorului”? Seamănă cu ceva, care-mi aparţine mie! Aici e ceva, din mine!

Îmi permiteţi?
Şi eu v-am [...] | Citeşte tot comentariul