Poezii despre pagubă și timp, pagina 2
Un păcat capital
Ce trudnic încropesc o poezie
Gândind la egoiștii păguboși,
Loviți de sorții cei mai nemiloși:
Bărbații-mbolnăviți de gelozie...
Urâți din veac, sunt niște păcătoși
Cu sufletu-nrobit de-o erezie,
Nevolnici schingiuiți în fantezie,
Disprețuiți bărbații preageloși
Nenorociți în veci neconsolați,
Nevrednici să le dăruiești iubirea,
Distrugători de visuri și destine
De demoni sângeroși manipulați
Ce le refuză mârșavi dezrobirea
Și te pândesc din beznă și pe tine!
poezie de Petre Ion Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cliché
Un om și o femeie
un accident auto
între o mașină veche și o altă mașină, mai veche.
Circulația a fost deviată,
așa că ei s-au întâlnit într-o zi la sensul giratoriu;
cum traficul era congestiont s-au tamponat,
el și ea ca două vehicole.
Promisiunile lor sunt primele care vor fi încălcate,
dar minciunile vor mai supraviețui câteva zile,
deși cu dezamăgiri din ce în ce mai mari.
Cerul se vede zdrențuit prin apărătoarea de vânt a geamurilor,
iar acomodarea cu paguba va devora jumătate din primăvară.
În întuneric, secretele și colții dorinței
ies la suprafață, iarăși și iarăși.
Câți știu cum să navigheze prin labirintul regulamentelor de circulație?
Și datorită jurămintelor, mai ales, chestia asta doare;
iată, încă o dată se dovedește neputința voinței.
După o asemenea rană însângerată: de la cei mai mici nervi până la creier,
chiar și carnea a contractat tulburări anxioase.
Accelerare, lumini roșii, străzi cu sens unic, taxe de trecere
[...] Citește tot
poezie de Rong Rong, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Timpul așteaptă... (de vorbă cu mine)
Aștept
"Timpul nu așteaptă pe nimeni"
Veghez
Gândesc
Analizez
Calculez
Risc
Recompensă
Profit
Pagubă
Aștept
"Timpul nu așteaptă pe nimeni"
[...] Citește tot
poezie de Jim Moore, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lăfăieții
moto: Nici un filament nu arde
Doar așa pe veresie
Azvârlind spre primărie
Vorbe proaste și bombarde
--------------
Lăfăieți de modă veche
Ce-ați luptat fără stindard,
Cântând așa după ureche
Un lăutar, n-ajunge bard!
Enigma voastră iar derută
Femeile ce merg pe dos
Provocatoare de bancrută
Și paguba ca un folos;
Închise drumurile singur
Sărmanul conte Prepeleac
Dacă nu coborâți în ringuri
Celelalte sunt un fleac!
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Locuiesc într-o lacrimă suspendată (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tom Beatty
Am fost un om al legii la fel ca Harmon Whitney
Sau Kinsey Keene ori Garrison Standard,
Pentru că am testat dreptul la proprietate,
Deși numai la lumina lămpii, timp de treizeci de ani,
În camera pentru poker din clădirea operei.
Și eu vă spun că Viața este un parior
Mai presus decât noi toți.
Nici un primar în viață nu-i poate închide localul.
Și, dacă pierzi, te poți lamenta cât îți place,
Nu vei primi banii înapoi.
Ea taie cărțile în așa fel încât este greu să câștigi;
Aranjează pachetul să profite de partea ta slabă
Și nu pentru a te înfrunta acolo unde rezidă forța ta.
Și-ți acordă șaptezeci de ani să joci:
Dacă nu poți câștiga în șaptezeci de ani,
Atunci nu poți câștiga niciodată.
Așa că, dacă pierzi, părăsește încăperea
Ieși afară din cameră când ți-a venit ceasul.
N-are rost să stai și să tot amesteci cărțile,
Și să-ți blestemi pagubele, cu ochi încercănați,
[...] Citește tot
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Numai de bine
despre poeți-mai puțin în ziua de azi
(absolvenți triști ai iluziei despre care se
vorbește cu pioșenie
la ora când se închid cimitirele)
numai atât cât să poți afla ceva compromițător
numai atât cât să te poți îndrăgosti de o
legendă sau
să înveți diprețul suveran ("O, râsul
satisfăcut al proștilor!")
numai atât cât în oglindă să-ți
batjocorești chipul cu o imagine
bat clopotele aici în singurătatea morții
mi-e a pelin și a sunete deșucheate
pe aceste pământuri târzii peste care noaptea fluieră a pagubă
mai e puțin și va bate o altă înviere a
simțurilor
(lămurește-ți unghiul adult al nașterii tale!)
în rest numai de bine
poezie de Horațiu Ioan Lașcu din Înălțarea (1994)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ego risipit
Deși știi bine despre risipire
de timp,
despre amăgire,
crezând cuvintele din file
de cărți,
multe citite,
sau trăite...
nu poți să-nvingi
-cu nicio-mpotrivire-
treceri de multe zile
pierdute,
dând vina pe sorți...
ce-n timp ai vrea să stingi.
Ce scumpe știi că sunt
minutele
în scurgere definitivă
și te-ncânți
privindu-te-n oglindă,
tot crezând
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (16 februarie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântecul dricarului (I)
Toate care au viață trebuie să aibă o moarte;
un sfârșit timpuriu nu înseamnă că ai trăit puțin.
Aseară eram la fel cu ceilalți oameni;
în această dimineață sunt înrolat pe lista morților.
Când sufletul și respirația sunt spulberate, unde se duc?
de ce forma se risipește și este încredințată golului din lemn?
Băiețelul meu, plângând, își caută tatăl;
prietenii apropiați mă regretă și jelesc.
Acum când nu mai știu nimic despre pagubă și câștig;
cum aș putea distinge ce este bun de ce este rău?
O mie de toamne după zece mii de ani
cine va ști dacă-am trăit în onoare sau în rușine?
Am un singur regret: cât am fost pe această lume
n-am băut niciodată vin pe săturate!
poezie de T'ao Ch'ien, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost iar cutremur în Vrancea
A fost iar cutremur în Vrancea, a cincea zi la rând,
unda de șoc s-a resimțit
și la București...
se pare că doua plăci tectonice s-au ciocnit
într-un disperat eseu pentru prioritate
sau, în orice caz, au trecut una peste cealaltă...
A existat, fără îndoială, destulă tensiune acumulată
în subteranul fragmentat de
fenomene climatice extreme!
Ploile abundente și
fricțiunile zilnice nu prevesteau ceva pozitiv,
totuși, nimic nu părea sa anunțe un seism
de o asemenea magnitudine!
Cutremurul a făcut să zdrăngăne ferestrele glasvandului
și geamurile vechii biblioteci din sufragerie,
iar bibelourile de porțelan vetuste
și sticluțele de tărie
cu nume exotice
au săltat indecente precipitându-se spre podeaua
[...] Citește tot
poezie de Ella Poenaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Reproș... la propriu
E plină lumea de necazuri,
Golită de femei, bărbați
Prin pușcării închiși; din nazuri
De procurori, de juji... legați
Atâți nevinovați spășesc;
Sunt pedepsiți pentru nimicuri
Și-o țară-ntreagă mi-o găsesc
În cumpănă de știri, de plicuri.
... Iar un pungaș, escroc penal
Ce-a păgubit de miliarde
Și-al tău moral și material...
E plâns de hoți de-ai lui, în hoarde.
Ah Doamne, oare acestă țară
-Sau nu ea este vinovată,
E Doamne acest popor- povară
Dreptății-n lume, blestemată?!
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (28 iunie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre pagubă și timp, adresa este: