Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Poeți | Top autori | Top poezii | Poezii la întâmplare | Adaugă poezie

pedeapsa cu moartea

Poezii despre pedeapsa cu moartea, pagina 2

Ultima consolare

Când "scaun" n-ai devii coleric,
Iar de-l obții și ghinion
Tu poți să ai, ca bietul John,
Aflat pe scaunul electric
El comportându-se isteric,
Bocindu-se cu jalnic ton,
Ședea pe-al său "amfitrion"
Știind că pleacă-n "întuneric"
Și-un popă, grija să îi poarte,
L-a consolat, milos a vrut
Să îi explice ca la carte
Sărmanului om deținut:
Oricine-i condamnat la moarte,
Din clipa-n care s-a născut!

sonet epigramatic de din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Sonate bine (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Veniți de luați cuvinte

Îngerii ne vor conduce
înainte de sfârșitul lumii, în hrube,
condamnați la moarte prin uitare
vom aștepta înghesuiți în placentă
lumea viitoare.

Lumina înghețată
ni se va lipi de buze, cleioasă,
bucăți de argilă spongioasă
ni se vor des-prinde de oase.

Copiii de spumă
ne vor construi din humă,
când vor bate prelung clopotele
ne vor boteza a doua oară preoții.

Oare ne vom mai aduce aminte
ce a fost mai înainte?

Veniți, veniți de luați cuvinte!

poezie de din DIMPREUNĂ TIMPUL IAȘI
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Fairytale

să ai mereu pregătită ultima țigară
pentru clipa în care vei fi condamnat la moarte
fără să știi

de sălbăticia orașului de tăcerea unui prieten
sau de privirea neagră a nopții
care nu mai cântă

totul e relativ mai cu seamă tristețea
cel mai umilitor sentiment
de care râd închipuiții acestei lumi
cu părul vopsit

ce subțire e granița dintre sinceritate și ură
când te privești în oglindă
adu-ți aminte că vei fi fericit și orb
până când duhul spaimei te va vindeca.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Atrofieri de-un cânt de lebădă

Mi-e frică să mai nasc, că și condamn la moarte
și să aud, am teamă, că sunt multele... cerințe,
iar mână țin la ochi, urât să nu deșarte
și-mi pun mănuși s-am simț, atrofiind silințe
de atingeri, rău murdare... doar gust îmi stă pe limbă,
amar de atâtea frici, ce viața mi le plimbă.

Stupid, tot se termină de abia înspre jumătate,
peste, doar fiind un fel de extins, în privilegiu,
de-o întoarcere, din nou, la iar singurătate...
cum portativ de note; "do"-i cap... sfârșit, solfegiu.

poezie de (30 martie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Constantin Chelaru

* * *

Pe orice falie de pe pământ
Rămânem simpli muritori
Avem un singur legământ
Să mai trăim sub jurământ.

Ne-au condamnat la moarte... Pentru ce?
Trăim clipe cumplite și de ce?
Acest popor este îngenunchiat
De cei ce sunt acuma... în palat!

Se joacă... cartea omenirii
Se vrea schmbarea... orânduirii!
Vom fi omorâți de vii
Popor de sclavi și de... urgii!

Încet, încet vom fi îngenunchiați
Noi astăzi nu mai suntem frați
Ne învrăjbesc, ne umilesc
Noi suntem,, omul" cel.... drăcesc!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Tudor Gheorghe Calotescu

Într-o lume mult prea largă

te simt de parcă ai fi un țipăt
din larma asta universală
rupt cumva în două șoapte
ca atunci când luna eliberează soarele
după o eclipsă totală
ori precum dublează pictorii lumina
cu o tușă de întuneric

te simt ca pe o împreunare decentă
între un fulger tubular
și disperarea din ochii unei căprioare
condamnată la moarte prin sfâșiere
de o haită flămândă de pui de lup

pe când eu fluier ca un începător
într-o biserică de aer și stele
ca și cum din cer mi-ai tot veni
ca un răspuns la o rugă de netot
scăpat din dogmă

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ion Untaru

Palma condamnatului (După o întâmplare adevărată)

Înainte de fi condamnat la moarte
și executat
printr-un sir nenorocit de imprejurari
si erori judiciare,
și-a pus palma pe zidul gros urlând:

- Nevinovat sunt eu, Doamne,
fă ca urma palmei mele să rămână
mărturie pe acest zid!
Și Dumnezeu i-a ascultat ruga;

După execuție au încercat să o acopere,
să o vopsească, să o răzuie
dar urma palmei lui cu degetele răsfirate
apărea mereu, la fel de bine conturată

Până la urmă, porțiunea aceea de zid
a fost decupată și zidul refăcut
Ea se află acum la muzeul
condamnaților la moarte

poezie de din vol. Paso doble (2009)
Adăugat de Ion UntaruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adi Conțu

Pana care doare

S-a sinucis și ghilotina
Care ne condamna la moarte,
A luat cu ea, săraca, vina
Și-n cimitire o împarte.

Face pomeni fără de slujbă,
Colive dulci sau lumânări,
Să nu se mai creeze vrajbă
Pe pachețele cu gustări.

Stau hămesiți atârnătorii,
Pe câte-o cruce, pe morminte,
Unii chiar au privirea ciorii,
Ce bântuie prin locuri sfinte.

Noi n-am murit de data asta,
Că nu mor lupii fără lună,
Rămânem să-nfruntăm năpasta,
Cu un creion tocit în mână.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Petiție

Ne naștem condamnați la moarte
Toți, echitabil, în sentință...
În fond nimic nu ne desparte;
Suntem, predestinat, neființă.

Criteriul este unicat;
Ne prosternăm pe firul vieții...
Crezând că promovând păcat,
Visăm eternul dimineții...?!

Cu programări de subzistență
În simpli reproducători,
Facem doar actul de prezență
Și parțial... 'n educatori.

Îndreptățiți la răzbunare
-Să cerem la Divin dreptate-
Am câștiga perpetuare...
De-am renunța la rău, păcate.

[...] Citește tot

poezie de (23 octombrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Tudor Gheorghe Calotescu

Cine să-mi mai înțeleagă dansul

oricum privesc inutil
cu ochii mult prea larg deschiși
la un eveniment atât de pământean
dintre mine și umbra mea
ca și cum ar fi ceva mult prea imoral
aproape o blasfemie la adresa zeilor
iar eu numai bun de condamnat la moarte

dansez și zâmbesc aproape fantastic
precum un soare din spatele lunii
la final de eclipsă
deși cunosc verdictul acesta încă de la naștere
poate de aceea râd ca un nebun
și dansez atât de drastic
ca la un referendum despre sfârșitul lumii

iar judecătorii se tot întreabă
dându-și coate între ei
chicotind pe înfundate
balansându-se în ritmul nisipului

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 2 >

Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre pedeapsa cu moartea, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook