Poezii despre pictură și suflet, pagina 2
Ploaie de gânduri
Ploaie de gânduri
cu lacrimi de vară
a țesut peste suflet
pânza unei iubirii
care sărută infinitul.
Gândurile-mi sunt
zbor spre fericire.
Stol de pescăruși
își lasă libere
visurile frânte de
furtuna existenței...
Mă scufund alene
în valurile unui dor
pictat în speranță.
Mă înec în lacrima
necunoscută de tine
în adâncimea unui vis
care nu cunoaște
povara singurătății.
Vreau să ating
[...] Citește tot
poezie de Lavinia Elena Niculicea din Ploaie de gânduri
Adăugat de Lavinia Elena Niculicea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Pictura parfumata
Figura ta-i in mine
Pictura parfumata,
Ce-mi gadila privirea
Si ma topeste toata.
Alunga supararea,
Ma-ndeamna sa zambesc,
Incanta atmosfera,
Nu pot sa n-o iubesc.
Vibreaza jucausa
Si para-n mine rade
Ca un copil se-alinta
Si-n suflet imi patrunde.
Pictura parfumata,
Din nopti de primaveri,
Imi luminezi viata
Cu-abruptele alei.
poezie de Mirela Aldea
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Calde picături ...
Picături de ploaie,
Picături de rouă...
Vorba, nu mă minte
Cerul... nu mă plouă!
Tu, copil cuminte,
Te apleci sa iei
Picături- zăpadă,
Picături-scântei,
Chiar din fața ta,
De cum scrii, picturi
Și cristale pure-
albe picături...
Mă aduc în gând
Pe tărâm lumesc,
Tu,... să nu mă uiți,
Eu, să te privesc
[...] Citește tot
poezie de Shanti Nilaya din Din trup de Femeie
Adăugat de Adrian Moldovan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Floarea soarelui
sunt vânzătorul
de speranțe -
menirea mea este să lupt
pentru lumea galbenă
a lui van Gogh...
sunt vânzătorul
de floarea soarelui -
menirea mea este să lupt
pentru visul galben
al lui Vincent...
sunt "Măscăriciul"
care-și rotește sufletul -
menirea mea este să lupt
pentru sufletul galben,
pictat de Vincent van Gogh!
poezie de Daniela Voiculescu
Adăugat de Ilinca Puiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sfânta Treime
În trei culori mi-e sufletul pictat
Și vă spun asta tocmai să se știe,
Că sufletul meu nu-i de-nchiriat
Și-n suflet, port întreaga Românie!
Sunt trei culori ce-mi definesc trăirea,
Iar Dumnezeul meu, e-n toate trei!
Și martor sunt: înseamnă nemurirea,
În românește, cu strămoșii mei!
Destinul meu e și destinul țării
Și oriunde m-aș duce, sunt român!
Și de-s pribeag, nu dau uitării
Nici mamă, nici meleagul meu străbun!
Pe trei culori, îmi juruiesc credința:
Așa să mă ajute Dumnezeu!
Și sfântă-mi e trăirea, ca dorința
De pace și belșug n jurul meu!
poezie de Marius Adrian Porojnicu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chipul tău iubito
Chipul tău iubito alb ca neaua
Care se așterne pe pământ.
El este steaua,
Care ne-a călăuzit pe drumul sfânt.
Chipul tău bălai ca fulgul
Care se topește în palma ta.
El este rugul care încălzește
O inimă rece și grea.
Mă închin ca la o icoană
A Sfintei pururea Marii.
Chipul tau e alb ca laptele de mamă
Și dulce ca strugurii din vii.
O să-l pictez în sufletul meu,
O să-l port mereu în gând.
El e ca o piesă de muzeu,
Care o adimir zîmbind.
poezie de Vladimir Potlog (16 ianuarie 2020)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Florile cerului
Florile cerului
Mă plouă pe pletele-mi de soare
cu florile cerului în alb pictate,
înmiresmate de un vis de iubire.
Mă pierd într-un decembrie de dor,
un zâmbet a înmugurit pe buza
sufletului înghețat de tainele existenței.
Cerul și-a deschis alene pleoapele
sorbind seninul din lacrima
născută de zăpada gândurilor mele.
Tăcerea adie printre copacii brodați
de sălbatice dorințe ce dansează-n noapte,
prelungindu-mi trăirea efemeră.
poezie de Lavinia Elena Niculicea din Florile cerului
Adăugat de Lavinia Elena Niculicea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul 20
Natura, ca femeie te-a pictat,
Stăpân-stăpână al pătimirii mele,
Cu suflet bun, de doamne, te-a înzestrat,
Însă statornic, nu cum îl au ele.
C-un ochi mai luminos, dar mai fidel
Ce nu transformă-n aur ce privește;
Bărbat deplin, adevărat model,
Femei, bărbați, pe toți îi uluiește.
Și-ai fost creat femeie la-nceput
Însă Natura a simțit iubire
Și-un alt organ ți-a pus, și m-a durut
Căci pentru mine e o păgubire.
Dar dac-ai falus, nu-ți uita menirea
Dă-i-l femeii, mie dă-mi iubirea.
poezie clasică de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plângi și bucură-te, tată!
(dedicată Nanei Ileana Filip)
Ești îngerul ce m-a atins cu aripa
Și a țesut bulgări de miere
Pe care i-a pus în fagurii cerului.
Ești umbra misterului...
Ești un lampion de mătasă
În care au adormit fluturii,
Purtând în suflet, dorul de-acasă.
De aceea sufletele lor,
Dansând cu sufletul tău,
Au pictat treptele cerului
Cu lacrimi de sânge.
Ai regretat că ne-ai pierdut, tată,
Dar bucură-te că
L-ai cunoscut pe Creatorul Divin!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Simt că sunt plin
ochi de dragoste și alte boli
de inimă în sufletul care pictează
buzele tale pe buzele mele
mai mult pe retină îmi urcă
am ajuns la punctele de suspensie
sufletul e un fluture albastru
iubesc intens părul blond
lacrimi de nebunie ies să-l ude
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre pictură și suflet, adresa este: