Poezii despre pictură și visare, pagina 2
Uneori pete...
Uneori mă-ntreb cum e să visezi
Alteori mă trezesc în visul de ieri.
Să fi fost o pată pe un perete
Sau o viață pictată fără defecte?
Camera-i goală, lumina se stinge,
Aștept să se-ntoarcă
Cel care o aprinde.
Doar un contur și o poveste pe un perete
Unde e omul din spatele ei
Care să o regrete?
Nu cred în minciuni și nici în povești
Care încep cu "A fost odată"
Și se termină când nu mai ești
Nu este ușor să visezi,
Mai greu este să te trezești
Într-o cameră goală,
Cu un perete care nu spune povești.
poezie de Maria Medeanu (20 octombrie 2010)
Adăugat de Maria Medeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spargerea trupurilor goale
te-am visat, iubite
într-o noapte viitoare
mă împăcasem în vis cu tine.
tu erai un trup imaginat.
pictorii desenau pe oglinzi
trupurile noastre goale.
spargerea trupurilor întârziase
plata fusului orar.
în același moment
în care tu ai intrat pe ușă,
trupurile noastre
s-au spart în oglinzile pictorilor.
transformarea se făcuse într-un spațiu închiriat,
locuit de un bărbat
care-și pierduse fluturii.
de fiecare dată când acesta întâlnea o femeie,
căuta în pielea ei fluturii magici pierduți.
uneori, pielea răspândea mirosul
de carne de femeie trezită
după o noapte de pierzanie.
[...] Citește tot
poezie de Mariana Didu
Adăugat de Mariana Didu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Floarea soarelui
sunt vânzătorul
de speranțe -
menirea mea este să lupt
pentru lumea galbenă
a lui van Gogh...
sunt vânzătorul
de floarea soarelui -
menirea mea este să lupt
pentru visul galben
al lui Vincent...
sunt "Măscăriciul"
care-și rotește sufletul -
menirea mea este să lupt
pentru sufletul galben,
pictat de Vincent van Gogh!
poezie de Daniela Voiculescu
Adăugat de Ilinca Puiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pierdut
Pierdut-am tot ce ne-au lăsat bunicii,
Pierdut-am bucuria simplă de demult,
Curajul românesc se-nchină acum fricii,
Iar răul se adună tot mai mult.
Pierduți ne sunt flăcăii de odată,
Pierdută este vitejia lor,
Pictată rău este imaginea de fată,
Sau e lăsată într-un trist decor.
Pierdută este astăzi țara noastră,
Și e secat pământul de sângele de neam,
Și tot ce-a mai rămas e-n mâna voastră,
Un vis român, dac și roman.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 6 comentarii până acum.
Cartea de poveste
Vocea ei searbădă este
Și respiră rar, încet,
Mama-i carte de poveste
De-amintiri și de regret.
Pașii și-i mișcă din greu,
O susțin de subțioară,
Gândul ei la Dumnezeu
Are aripi, în vis zboară.
Anii grei și-i prinde-n frunze
Ce se sprijină de vânt,
Sunt pictați pe buburuze
Cu aripile-n pământ.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar 
Călător
Pășesc pe stele din vis în vis
Trecând o punte peste lume;
Făcând din ea un paradis,
Pictat în litere pe strune.
Sub mine-o mare de iubire,
Deasupra, cerul cu suspine,
La mijloc vânturi cu-mplinire,
Mă poartă-n brațe către tine.
Mă nasc zâmbind, să mor de dor,
Sunt doar o stea pe bolta lumii;
Un val spre maluri călător
Să-și dea ofranda - albul spumii.
Ca un copac ramuri întind,
Să sprijin visul ce ia ființă,
Mă nasc plângând și mor iubind,
Călătorind spre neființă...
poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Florile cerului
Florile cerului
Mă plouă pe pletele-mi de soare
cu florile cerului în alb pictate,
înmiresmate de un vis de iubire.
Mă pierd într-un decembrie de dor,
un zâmbet a înmugurit pe buza
sufletului înghețat de tainele existenței.
Cerul și-a deschis alene pleoapele
sorbind seninul din lacrima
născută de zăpada gândurilor mele.
Tăcerea adie printre copacii brodați
de sălbatice dorințe ce dansează-n noapte,
prelungindu-mi trăirea efemeră.
poezie de Lavinia Elena Niculicea din Florile cerului
Adăugat de Lavinia Elena Niculicea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tablou votiv
Vântul, rătăcit târziu pe deal,
mătura poteca-ntortochiată,
un amurg de toamnă ireal
dezlega enigma dintr-odată.
Din trecutul ce părea lăsat
la o margine de gând precară
ajungeau pe umbre de păcat
dorurile-n cântec de vioară.
Desfăcute-n ritm de triolet,
repuneau pe cuget neuitarea,
cu bemoli pictați în violet,
printre note căutâdu-și calea.
Iar diezii, fără portativ,
răscolind cărările rebele,
cu o tușă de tablou votiv
mă legau în visurile mele.
poezie de Corneliu Neagu din revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 15 octombrie 2019 (15 octombrie 2019)
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!
Visez
Cand te stiu departe
Inchid ochii si visez,
Doar in somn se poate
Langa mine sa te asez.
Iti vorbesc despre iubire,
Despre noptile cu noi,
Insa visul fara tine
E ca norul fara ploi.
Iti fac semne ca visez,
A trecut de ora doua,
Iar cu lacrimi pictez
Intalnirea de la noua.
poezie de Amelia Florentina Glava
Adăugat de AMelia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Visez
Cánd te stiu departe
Inchid ochii si visez,
Doar in somn se poate
Langa mine sa te asez.
Iti vorbesc despre iubire,
Despre noptile cu noi,
Insa visul fara tine
E ca norul fara ploi.
Iti fac semne ca visez,
A trecut de ora doua,
Iar cu lacrimi pictez
Intalnirea de la noua.
poezie de Amelia Florentina Glava
Adăugat de AMelia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre pictură și visare, adresa este: