Poezii despre plată și viață, pagina 2
Viața se trăiește pur și simplu
nu am nimic important de învățat
exemplele mă derutează
complic aiurea trăirea cu de ce-uri
pierd visele prin educație
învăț cum să mă abțin
cum să nu trăiesc
cum să devin cetățean plătitor de taxe
cum este decent să nu fiu natural
să mă rușinez de trup
să alung spiritul
să torn viața în forme rigide
să o învelesc în plastic
la urma urmei e doar o viață
și într-o zi o voi plăti
cu o moarte
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Murind... de iubire
Nicicând trăisem să apuc vreodată,
Pe cerul vieții, iubirea clipocind...
Dar înțeles-am că viața este-o plată,
Pe care o trăiești numai murind.
Nicicând nu apucasem să m-arăt cum eu eram,
În plenitudinea-mi bogată strălucind...
Cu tine în iubire, doar visam,
Și tot visând, am iubit murind...
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din scrisori acasă
Mă întrebi de ce îmi irosesc viața scriind?
Găsesc vreo plăcere?
Merită?
Mai presus de toate, sunt plătită?
Dacă nu, atunci, care este motivul?...
Scriu doar pentru că
Există în mine o voce
Care nu se va liniști niciodată.
poezie de Sylvia Plath, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din larg
Eu urc spre culme... Mi-a rămas în urmă
Noroiul prins în putreda-i osândă,
Înfrigurata patimilor turmă,
Cu chiot lung de-ntrecere flămândă...
Eu urc... Acolo jos, în adâncime,
Aud viața ce-și întinde hora;
E necurmatul cântec din vechime.
Îl știu... Mai bine n-o să-l știe nime,
Căci am băut din cupa tuturora
Și l-am plătit cu lacrimi și cu rime...
...
poezie celebră de Octavian Goga
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fantome de mătase
Speranțe rătăcite sculptate-n abanos,
Udate pe furiș cu lacrimi efemere,
Dorințe plămădite în suflet dureros,
Speriate-n taină plâng ascunse în tăcere.
Iluzii spulberate de-al vieții tainic mers,
Cavou de mucegai pe sufletele arse,
Medalii ruginite pe față și revers,
Ca plată risipind fantome de mătase.
poezie de Ioan Gelu Crișan
Adăugat de Ioan Gelu Crișan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Despre împărțirea unui soț
Să se ducă dracului acea soartă
care te face să împarți cu altă femeie un bărbat.
Una se alintă sub pături de bumbac;
celeilalte-i este frig.
Din când în când, mda, poate da sau poate nu,
o dată sau de două ori pe lună, oh, ca și cum n-ar fi.
Cauți să te agăți ca musca de fiertura de orez,
dar orezul e mucegăit. Muncești ca o servitoare,
dar fără a fi plătită. Dacă aș fi știut cum vor sta lucrurile,
cred că aș fi ales să trăiesc singură.
poezie de Ho Xuan Huong , 17721822, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Clipe de poveste
Oprește-te și te-odihnește!
Îți cer drept plată un sărut
ce l-am dorit de m-a durut
în viața trăită lumește...
Secundele am să le număr,
că toate-s clipe de povești...
Rămâi atâta cât poftești,
dormi liniștit pe al meu umăr!
Povești de inimi însetate
de seceta a mii de vieți,
ce sângerau printre scaieți
și se uscau, nemângâiate...
Sărutul tău, plin de ardoare,
mă-nvaț-acuma A TRĂI,
și A SIMȚI, și A IUBI...
Poveste-n DOI, nemuritoare...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Provocări
De-ncercări e plină viața și-ntrebări ce n-au răspuns,
Să le cernem nu-i putință, să le trecem nu-i de-ajuns,
De-notăm în voia sorții fără-a ține cârma-n frâu
În derivă-am duce anii scurși la vale ca un râu.
Provocări nemilostive șerpuiesc ispititor,
De tărie-avem nevoie când picăm în plasa lor,
Nu e viață fără patimi, nu e moarte fără chin,
Toate-s date spre-a renaște din cenușă și suspin.
Învățăm cu-nțelepciune din grăbitul nostru mers
Că durerea ne-ntremează și e leac în univers,
Cel ce-și poartă cu credință sufletul mereu curat
De obstacole va trece și de rău eliberat.
Prețul ce-l plătim adesea-i unul poate dureros,
Este dijma pământeană a oricărui păcătos,
Cât de grea ne-ar fi povara, să fim buni și iertători,
În iubire să trăim, noi... umilii trecători.
poezie de Sibiana Mirela Antoche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Numai trupul
Avea linia vieții în talpă
Și eu mă uitam îngrozită la linia vieții lui
Care părea foarte lungă
Și el îmi simțea ochiul ca pe un cui.
I s-a părut firesc să mi-l scoată
Deși se putea foarte bine
Să scape de îngrozitoarea durere
Mutându-și talpa aspră de pe mine.
Ochiul meu care-a plătit totul
Șade acum în palma lui
Ca un copil cățărat
În vârful unui gutui.
Numai trupul rămas încă viu
Dar nevăzător
Mai clatină din când în când
Imensul picior.
poezie de Ileana Mălăncioiu din Urcarea muntelui (1985)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ofuri de la inimioară (După poezia "Focuri de primăvară" de Lucian Blaga)
'Nalță triluri ciocârlia,
Badea Gheorghe ară glia,
Lacrimi cad pe cruzii muguri,
Bolovanii gem sub pluguri.
Prinși de duhu-navuțirii,
Fii ai satului fugim,
Dintr-o țară unde zbirii
Nu ne lasă să trăim,
Pentru-o viață mai ușoară,
Glia dragă părăsim,
Ce ne-așteaptă în afară
Nici măcar nu bănuim;
Căutând aiurea-n lume
Job cu bani frumoși plătit
Vom uita pământul unde
Mitic ne-am alcătuit?
parodie de Ica Ungureanu din Alb Umor, după Lucian Blaga (2012)
Adăugat de Ica Ungureanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre plată și viață, adresa este: