Poezii despre poștă și viață, pagina 2
Flori de măr
Cărăușul zilelor de ieri
era un simplu poștaș,
bucuros de aduceri aminte,
parcă vrăjit de-o sirenă stagiară,
ce solfegia dintr-o mașină
și hipnotizat de-o lumină scumpă,
ce nu avea nicio apartenență politică;
o lumină făcută... așa... de florile mărului!
Viața de sub pod n-are amintiri;
speranța e flămânzită de-atâta post.
Cufărul negru cu versuri albe
pentru lumea cealaltă
nu-i simplu de-nțeles,
are rânduri și-ntrebări rupte
de simțiri și cuvinte-n veri netrăite,
deci e tot... de florile mărului!
Ca un final sigur de egalitate
într-o ironie reconfortantă
și-o sete de pierdere,
aici e-o singură religie:
[...] Citește tot
poezie de Cristi Poe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Anotimpul absolut
Ulițe strâmte, case fumurii, colindători și preoți
sclipind de țuică bătrână și gustări de cozonac înecăcioase,
eu, igrasios, cu tensiunea redusă la zero, în pragul
unei idei de geniu care întârzie,
iubiri apuse, esențiale, bântuind lepros ca niște cerșetoare
mincinoase și tinere, cu fardurile înmuiate de ceață,
îngustimile oarbe, muchiile primitoare de spută fertilă,
aceiași poștași bizari, cu scrisorile lor de pe front,
și chiar nevrând, și chiar nechemată,
febra acestui nou început patologic, copilărindu-se
sinucigaș de-a nașterea precum cu o sticlă
cu cap de mort,
în care esența trecutului și-a pierdut orice miros.
Acesta e singurul meu anotimp de moarte și de viață.
poezie de Dragoș Niculescu din Hibernaris (2001)
Adăugat de Dragoș Niculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Respirații politico-economice
Respirații politico-economice...
De la o vreme bărbații nu se mai bărbieresc
somnul și-l împlinesc
între două stații
de autobus
sau tramvai
micul dejun și-l iau în pauza de țigară
nu nu le mai pasă
copiii au spart tabla
la școală se fumează
pe la colțuri
în wc și-n ghereta portarului
fondul clasei a mai
crescut
un părinte
repară tavanul
altul rașchetează parchetul la trezorerie trei bugetari aliniați la ghișeele de la parter
[...] Citește tot
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ca și cum cineva ar fi apăsat din greșeală tasta "space"
pe banca de lângă lac
stau lungite la soare
3 pisici cu ochi albaștri
un fluture le dă târcoale
curios
ca un licean naiv
care citește cărtărescu în nopțile de vară
aerul te îmbată cu-n miros de tartă cu mere
prin geamul cu perdele cochete
doamna Ene salută poștașul
îi face cu semn discret cu ochiul
și continuă să fredoneze romanța fără ecou
în tramvai
pe scaunele portocalii
doi copii își împart cartonașele cu fotbaliști
vatmanul fumează o țigară
zâmbește din când în când
oprește la operă
[...] Citește tot
poezie de Cătălina Marincaș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În șa peste lună
N-am legănat cu horă confuză,
În matca iubirii, curcubeul rotat,
Dar cu lumina de zare pe buză,
Am ridicat din țărână un vad disperat!...
Și zică-mi-o lumea, peste scânteie,
C-am șters unduirea de foc, în rafală,
Iubit-am și-n stele pictată femeia
Și flacăra verde, aprinsă și pală!...
De-a surda poștașul la curtea-mi înaltă,
Va bate mustangul în șea peste lună,
Trăiesc în cuvinte, când iambul tresaltă
Și-s gata de luptă, din vârf de răsură!...
De-acuma prieteni, vă sunt salahor
Și vă fac dimineața, ne-mai-văzută,
Din spatele rimei de foc mă cobor,
Să vă-mpușc chiar de jos, din dedută!...
[...] Citește tot
poezie de Constantin Păun (2007)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inocenția
azi am ajuns Acasă
și n-am mai găsit
aproape nimic din mine
prin mine
doar câteva cioburi
de oglinzi
și câteva amintiri
despre trecuturi verzi
pe copil
l-am găsit carbonizat la un geam
cu ochii lipiți de un viitor inexistent
adolescentul s-a stins în picioare
pe scara cerului
cu o plasă de fluturi în mână
bărbatul din mine
a fost surprins de apocalipsă
[...] Citește tot
poezie de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Balada chiriașului grăbit
Trec anii, trec lunile-n goană
Și-n zbor săptămânile trec.
Rămâi sănătoasă, cucoană,
Că-mi iau geamantanul și plec!
Eu nu știu limanul spre care
Pornesc cu bagajul acum,
Ce demon mă pune-n mișcare,
Ce taină mă-ndeamnă la drum.
Dar simt că m-apasă pereții,
Eu sunt chiriaș trecător:
În scurtul popas al vieții
Vreau multe schimbări de decor.
Am stat la mansardă o lună.
De-acolo, de sus, de la geam,
Și ziua și noaptea pe lună
Priveam ca la teatru, madam!
Când luna-mi venea la fereastră,
[...] Citește tot
poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ultima dorință
S-au întalnit la Poșta Mare
La poștă-n Allenby firește
Și cum erau și buni prieteni,
Avram lui Smil îi povestește:
Remizier la Bursă, Bibkes,
Deștept și făr-asemănare,
Se pricepea să descifreze
Oricare ncurcături bancare.
Intai, credeam că e o glumă.
Pe urmă ne-am mai dumirit,
Dar nimeni nu putea să creadă
Că domnul Bibkes a murit.
Voinic și sănătos ca tunul,
Și cu pomete în obraz,
Un om de lume, plin de viață,
Și totdeauna plin de haz.
[...] Citește tot
poezie satirică de Ion Pribeagu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă ar fi
Dacă ar fi mai presus de egoism sentimentul
și s-ar plânge necazul în cânt de corale,
poate în viață orice drame -pierdut, accidentul...-
s-ar zdrobi în fărâme, ușurând zile amare.
Dacă ar fi bucuria împărțită în plicuri
și depusă la porți în căsuțe poștale,
ar fi zâmbetul veșnic și plâns rare picuri,
doar să spele obraji înfloriți în petale.
Dacă ar fi numai bun și binele în lume,
nu s-ar pierde nici rău-n balanța dreptății,
doar un praf disipat bântuiva, între dune
se urcând în deșerturi... dat singurătății.
Dac-ar fi pus pe masă tot avutul planetei
și-n conclavul tăcerii am fi apostoli de-o Terră,
n-ar mai fi sărăcie, nici norocul flașnetei
împărțit de-un peruș, pe cristalul de-o sferă.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (7 mai 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Acasă
Este intrarea-n lume,
sau este o adresă
conformă firii,
sau înscris poștal.
Este o bază de renume
cu trimitere expresă,
o simplă formă a denumirii,
sau e-un mod de-a fi, de spirit... material.
Reper de-o casă
și un obicei,
e-o limbă
și c-un teritoriu;
o judeci sigur de frumoasă...
E locul ce-l numești "ai mei",
unde natura nu se schimbă
și doru-i sigur vis real, din iluzoriu.
Ciudat liant e,
nu-l poți dezlipi
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (3 iulie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre poștă și viață, adresa este: