Poezii despre poștă și viață
poezii despre poștă și viață.
De necrezut
Îmi pun în ordine
Viața de hârtie,
Înțeleg ce înseamnă
Socoteli și chitanțe.
Cândva știam doar
Să-mi fac abonamente la gazete,
Acum plătesc facturi,
La bancă sau la poștă,
Se întâmplă de asemenea să scriu
Versuri.
De necrezut.
poezie de Liliya Gazizova din Kanafer (2012)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am îndrăgit ecoul...
Am îndrăgit ecoul
În joaca din pruncie
Când tulnicam pe dealuri
Năstrușnice chemări
Și-acum, la bătrânețe,
Când mâna mea vă scrie
Parcă aștept răspunsul
De dincolo de zări...
Copil crescut la țară
Eu știu că se cuvine
Să mergi pe drumul vieții
Ca ața după ac,
Îmi vine câteodată,
Nici nu mai știu ce-mi vine,
Să trag la geamuri storul
De ciudă și să tac...
Dar a venit poștașul
Sau cine o fi oare?
Cutia mea poștală
E plină de urzici...
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Nicoară-Horia (10 august 2010)
Adăugat de Nicolae Nicoară-Horia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul adresantului nemulțumit
Mă necăjește viața cu-o chichiță,
De când stau eu, la casă, în oraș.
Pe strada mea numai vreo poștăriță.
Ce să vă spun?! Nici urmă de poștaș!
Aș alerga precum o școlăriță
Și i-aș ieși 'nainte mintenaș.
Mă necăjește viața cu-o chichiță,
De când stau eu, la casă, în oraș.
Ca să nu credeți că-s vreo muceniță,
Am peste drum un hâtru de unchiaș
Cu care schimb din poartă-o vorbuliță,
Dar ce frumos ar fi să am poștaș!...
Mă necăjește viața cu-o chichiță.
rondel de Mihaela Banu din In volumul Bolta-și răsfrânge straiul peste brazi (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noi oamenii
când vremea testamentului
va alunga minutarul de pe cadran
noi, oamenii, vom fi încă aici
respirând greu și aproape fără suflare
versuri mai albe ca aburul locomotivei.
cândva poștașul bătea de două ori
iar sârma ghimpată mai despărțea
gardul vecinilor de câmpul cu maci.
problema întotdeauna este o ecuație
cu o necunoscută sau două,
viața,
Iisus răstignit pe troiță
plânge cu lacrimi de sânge
satul ce-a rămas în copilărie
parcă nu mai este nici măcar
în pietre de hotar
la marginea lumii.
[...] Citește tot
poezie de Mirela Nicoleta Toniță (2008)
Adăugat de Mirela Nicoleta Toniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Testament în lucru
Din cutia mea poștală
Pică foi, facturi grămadă,
Niciodată n-a fost goală,
În ultima perioadă.
Și ca semn că-i toamnă iar,
Așteptând prima ninsoare
Peste ultimul frunzar,
Vântul suflă-n buzunare.
Galben și picat la față,
Răsucind un pix în mână,
Stau, încă de dimineață;
E sfârșit de săptămână
Și-nceput de vreme rea,
Căci am primit într-un plic,
Scadența la viața mea;
Stropii bat în geam: pic, pic!
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vise strânse cu fărașul
Noaptea strângi vise cu fărașul,
Dimineața le preia din ușă poștașul,
Le pune frumos în cârca unui hoț
Care zilnic lasă cerul fără roți.
Căruța lui arde. Visu-i urât.
Realitatea strânge amarnic de gât.
În câteva zvâcniri, rămâne să-nvie
Pata luminoasă de scuză-n poezie!
Ce gândesc urmașii, copiii mărunți,
Cu grijă, frumos, în vise crescuți?
Vina trăiește mereu, în clipe abrupte,
În praful rotit în pâini prefăcute!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
poștașul calcă pedala de accelerație a săriturii în lungime
lipește cu limba un colț de palimsest și-și linge buzele
ce gust de mumie
și restul ăsta de cuvânt ''rut''
mă urmărește ca pe un delicvent
s-a pus preț pe capul meu o scrisoare pierdută
cine nu recunoaște un poștaș
se va încinge o bătaie și vor mușca toți pământenii
vor muri toți de cocoloașe în gât
și poștașul își va vedea de drum mai departe
scrisorile nu vor mai avea destinatar
vor merge la groapa de gunoi
ciorile și corbii își vor pune ochelarii și vor citi
printre cranii
va începe să plouă și voi lua liniștea de după
să-mi umplu geanta goală
și uite așa îmi voi pierde slujba
băga-mi-aș... în ea de viață
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De Sfântul Valentin
Nu un trandafir roșu sau o inimă catifelată
Îți dăruiesc o ceapă.
O lună învelită-n hârtie maronie.
Ea promite lumină,
ca o iubire care, cu delicatețe, se dezbracă.
Aici și acum.
Te va orbi și te va face să plângi cu lacrimi
ca o iubită.
Va deplasa reflecția ta
într-o fotografie clătinată a durerii.
Încerc să fiu onestă.
Nu o carte poștală drăguță sau o pețitoare.
Îți dăruiesc o ceapă.
Sărutul ei înverșunat va rămâne pe buzele tale,
aidoma nouă,
[...] Citește tot
poezie de Carol Ann Duffy, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Secretul rezistenței mele
Găsesc încă-n cutia poștală scrisori, cele mai multe de la oameni
care-au luat-o razna-n cămăruțe sordide,
cu slujbe prin fabrici sau fără slujbe,
oameni care trăiesc cu curve sau fără femei, fără speranță,
doar cu băutură și furie.
Sunt scrise pe pagini rupte din caiete de dictando
cu un creion neascuțit
sau cu cerneală,
cu litere mărunțele, înclinate
spre stânga;
iar hârtia este cel mai adesea mototolită,
îndeosebi în partea de sus,
iar în ele ei spun că le place marfa mea,
c-am descris lucrurile așa cum sunt și că
ei au simțit asta, că le-am dat încă o șansă,
că cineva chiar le cunoaște viața și ceea ce simt.
E adevărat, am cunoscut acele realități,
mai acut decât mulți dintre ei,
[...] Citește tot
poezie clasică de Charles Bukowski, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dar nici eu, de mă strig
O rugină de tei prin frânturi de amiezi
Vechi scrisori de amanți peste timp încă ning
Din pănuși de porumb mă privesc și se sting
Ochii verzi de păpuși, merii buni din livezi.
Trec poștași abătând foste vremuri prin gări
Un bătrân ațipit trece mâna prin nori
Plouă dor strecurat din arcuș de viori
Calcă talpa nisip pe adâncuri de mări.
Și pe umbra ce sunt, un oraș osândit
La prăpădul tăcut al atâtor iubiri
Cresc pe străzile lui și acum trandafiri
Și pe umeri, înfrânt, un oftat de cuțit.
Vin în liniștea mea patru scânduri de pom
Despre viață citesc ochii mei într-un zar
Despre moarte învăț dintr-un vechi calendar
Sunt o roată de tren într-o haină de om.
[...] Citește tot
poezie de Camelia Radulian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre poștă și viață, adresa este: