Poezii despre portocale și religie, pagina 2
Florida
Un paradis terestru vibrând de cânt și flori,
Peninsulă de aur, etern scăldată-n soare,
Plonjată în Atlantic și beată de splendori,
Cu palmieri în freamăt și crânguri șoptitoare...
Culorile din aer, topite în amuguri,
Se-adună în arome de fragezi portocale,
Se diluează dulce peste moderne burguri
Sau se revarsă-n fierberi pe plaje vesperale.
Din tine, Terra-ntreagă palpează universul
Cu trenuri de rachete și-astronauți în zbor;
Prin ei, trimit în cosmos mesajul meu și versul
Ce-ți cântă măreția în ritm triumfător.
Floridă de surprize, Floridă parc-minune,
Floridă loc de basme, Floridă triumfală,
Floridă-amețitoare cum nu e alta-n lume,
Floridă înflorită cu-americană fală!
[...] Citește tot
poezie de Cristian Petru Bălan
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Piața
Intrăm triști, grăbiți în piață
atragem atenția subretelor
spânzurate în galantare
cât să intre privirea prin urechile acului
și să evadeze în delir,
zilnic grijile lustruiesc balustrade,
sânii mamelor plâng,
pe maidanul aglomerat victime naive
verze împăiate,
roșii trofee vegetale,
portocale acrite,
nuci înverzite,
flori supuse travaliului de a naște timp,
zilele mor în calendar să ajungă duminici
atunci se dezlănțuie iadul fructelor,
un țârcovnic cu barba înfășurată în stele aleargă spre coșul împletit
să pizmuiască toamna,
eu nu văd zâmbetul soarelui, decupez volte, croșetez frica,
pofte întinse la mezat,
meșteri ce poartă cocarde lasă zeului cântar uiumul,
[...] Citește tot
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Earth Manager
Eu pot să împușc dintr-un glock 19 cu baloane,
apoi să șterg pereții de sînge, de parcă
am fost la război și totul s-a terminat tragic.
Pot crește la balcon portocali, povestind
tuturor că am moștenit acest har de la un duh
care a murit în blocul acesta prin 1914 și
acum se distrează și el cum poate. Pot să-mi
mai dau votul o dată platformei electorale
actuale, care scârțâie la fel de serios ca salteaua
bunicii la spital și nu ar fi o problemă,
dar bunica nu vrea să moară decât cu condiția
îndeplinirii acesteia, înainte de următorul scrutin.
Pot să mănânc pelin ca și cum aș mânca curmale,
lucru absolut necesar în rețetele de purificare
extraterestre. Pot să-ți recit o Biblie-ntreagă
sau un DEX, mult mai frumos decât aș putea
să-ți spun te iubesc. La final, pot și eu,
atât de femeie, să mă-nbăt și să fiu bărbată,
pentru tata, săracul, fiindcă el nici pân' azi nu poate
[...] Citește tot
poezie de Silvia Goteanschii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ar fi bine să uiți
- Ar fi bine s-o uiți! îi spuneam inimii,
uit-o, îți spun! Îi strigam furios,
așază lespezi înalte de liniște în urma ei,
uit-o!, suflând încet, dă zbor păpădiei străine...
- Ușor de zis! Mi-a răspuns nicicând
n-a fost dat nimănui a uita
focul în care piere arzând.
- Uitați-o! le strig ochilor pentru Dumnezeu,
alungați-o din lacrimă și din lumină,
uitați-o, vă spun!
- Eram niște cratere stinse, mi-au spus, lumina
nu mai găsea drumul spre noi.
Ca niște afumate răni de glonț,
spre lume aținteam
sticloase întrebări încremenite. Doar ea,
buzele ei, aburind ușor geamul subțire, uscat,
lumini reaprinse în ferestrele reci. Doar ea
lumini fierbinți, în mijlocul cărora
tolănită, domnește.
[...] Citește tot
poezie de Geo Dumitrescu din Nevoia de cercuri (1966)
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!
Duminică dimineață
I
Satisfacțiile oferite de moliciunea capotului, și cafeaua băută
Mai târzior, și portocalele savurate pe scaunul însorit,
Și cacaduul verde de pe covoraș, și libertatea
Amestecate pentru a risipi
Sfânta liniște a străvechiului sacrificiu.
În reveria ei simte asediul
Întunecat al acelei vechi catastrofe,
În vreme ce acalmia se-adâncește printre luminile apelor.
Portocalele aromate și aripile verzi, strălucitoare,
Par lucruri dintr-o procesiune a morților,
Șerpuind deasupra apei întinse, fără sunet.
Ziua-i asemeni apei întinse, fără sunet,
Calmă-n așteptarea trecerii pașilor ei visători
Peste mări, spre tăcuta Palestină,
Dominionul sângelui și-al mormântului.
II
[...] Citește tot
poezie de Wallace Stevens, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
O vorbire pe messenger dintr-o parcare din liverpool
fusese o noapte neobișnuită david linch începând să facă rânduială printre coșmarurile de-nceput de toamnă bb împlinise vârsta bunicii mele sharon stone deghizată-n instinctul de fiară încă psiholoagă din beverly hills meg ryan prea tânără ideal intangibil muslim si totusi foarte aproape de piatra kaaba superbia trupului înainte de a muri fără să anunțe dialogul desculț al lui feodor mihailovici dostoievski cu zosima ciorba aruncată pe fereastră înainte de a scrie demonii
în memoria toamnei foarte lungă a țarului care l-a condamnat la moarte
cu nopți siberiene și volgi învolburate
se ascunseseră săteni devotați pulberii cosmice
rând pe rând orașele dispăruseră până la jumătatea inimii prin vene de primitiv
urcând pieptiș l-am revăzut o clipă l-am revăzut pe
cel mai bun tată
desemnat de mine de dinainte de mine
jucând baseball cu cei douăzeci de copii semănându-i leit
a mea e luna atârnând de cerul plumburiu din poemul suprarealist
david linch designer de amenajări ale unui fel de interioare umane
mărturisește pe covorul roșu
prea târziu pentru mine prea devreme pentru el
foarte ferm afirmând interiorul oricărui coșmar
e chestie de dulce gust de geamăna clipă
gemele gemene gemând în gene
truc masochist însușit la despărțirea de bb &de mine
de tot ceea ce cred eu că aveam mai bun în mine nestinse lumine
pulverizând bruma de stele căzând peste vișinul în care dumnezeu a făcut duș
zei inspăimântați migrând din regn în regn
[...] Citește tot
poezie de Cătălin Al Doamnei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe peronul gării din Memphis
Jumătate treaz, jumătate ațipit,
Lovit de o realitate deprimantă, pierdut totuși
În ceața mării interioare de vise a Danaidelor,
Stau clănțănind din dinți
Pe peronul gării Memphis, Tennessee.
Plouă.
Noaptea-i oarbă, dezolantă,
Iar ploaia jupoaie pământul
Cu o absurdă, neagră energie.
Totul e umed, impenetrabil.
De ce-așteapt aici trenul de-atâtea ore?
De ce-a trebuit destinul să m-aducă aici?
A trebuit să fug de ploaie și de amorțeala minții
Din Danemarca, India și Japonia
Doar pentru a fi plouat și a putrezi în Memphis,
Tennessee, S. U. A.?
Iar acum coboară amurgul. Lumina eșuează
[...] Citește tot
poezie de Johannes V. Jensen, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Porțile Damascului
Orașul Damasc e înconjurat de patru ziduri.
Sprijiniți în sulițele lor, patru Mari Gardieni stau de pază
Toată ziua, niște siluete de piatră înalte, iar noaptea
Dorm în turnuri, când sus pe cer felinarul lunii scânteiază.
I
"Acesta-i cântecul cântat de Gardianul Porții dinspre Răsărit
Când încuie uriașa poartă și-apoi fumează sub portocalul înflorit".
Poterna Sorții, Poarta Deșertului, Caverna Năpastei, Fortul Spaimei,
Avanpostul Bagdadului eu sunt, Pragul Ușii către Diyarbekir, odrasla faimei.
Aurora Persiei cu noi dorințe poate cuprinde piscurile munților îmbujorate,
Dar contrafortul meu pietros refuză alintul acelor săruturi parfumate.
Oprește, Caravană! Sau treci, dar nu cânta. N-auzi în noapte
Tăcerea-n care picură ciripit de pasăre, deși toate păsările-s moarte?
Nu trece mai departe! Se spune că-n pustiurile-împietrite e încă și acum
[...] Citește tot
poezie de James Elroy Flecker, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spooniada
Despre John Cabanis și mânie, și despre lupta
Părților ostile, și despre refuzul de a fi de partea întunericului
Care a făcut ca oamenii simpli să fie în favoarea
Libertății în Spoon River, și despre căderea
Familiei Rhodes, a căror bancă a produs deznădejdi
Și pagube inconmensurabile atâtora,
Stârnind ura care a aprins torța din mâinile lui Anarch
Spre a incendia curtea de justiție, pe ale cărei înnegrite ruine
S-a ridicat un templu mai trainic care să lumineze calea Progresului
Cântă, tu, muză care ai dezmierdat cu zâmbete fața lui Chian
Și care ai văzut pe Greci și pe Troieni cățărându-se asemeni unor furnici
Peste Scamander, peste ziduri,
Vânători și vânați, și ruguri funerare,
Și hectacombe sacre primele ruguri aprinse din pricina
Elenei care a fugit cu Paris, sufletul pereche, la Troia;
Și furia lui Peleus,
Decis să piardă Chryseis, frumoasa ofrandă
Adusă războiului, și partenera iubită.
Spune primul,
Tu, fiu al nopții, pe nume Momus, de ai cărui ochi
[...] Citește tot
poezie clasică de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre portocale și religie, adresa este: