Poezii despre singurătate și viață, pagina 2
Îngenunchind pe lacrimile mele
Singurătăți hulpave ard în stele
Gravând în sentimente miez de dor
Sărutul îndulcind viața ușor ușor!
catren de Constantin Anton
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crăciunița
Floare roșie-n
Fereastră
Sânge-mi ești
Din altă viață..
Te-a trimis
Domnul din cer
Să mă bucuri
Să mai sper
Că in noaptea
Neagră toată
Ești lumina
Nepătată
Gând aprins
De un jăratec
Arde incă
Singuratic
Roșu inchis
Intr-o fereastră
Crăciunița
De acasă!!!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Singurătate, nu te-am voit
Cumplit
E golul singurătății!
Sunt ucisul ei...
Singurătatea?
Povara tăcerilor
Sfășiate de suspine...
Singurătatea...
Ochiul tău
Privește înghețat
În ochiul gândului
Neîmpărtășit...
Singurătate,
Nu te-am voit!
Viața haină
M-a dăruit ție.
Tu m-ai cerut
Vieții
- Prizonierul tău
[...] Citește tot
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de Musat Cristina
Comentează! | Votează! | Copiază!
In zori
singurătatea somnului.
planuri de vise date peste cap
la trezire
pielea arsă de trăiri onirice
se desprinde și construiesc
o vilă din ea
am acceptat propunerea papucilor
făcută de dimineață
să cobor din pat
hotărâtă a viețui în timp real
ne despărțim
poezie de Mariana Tanase
Adăugat de Denisa Mitru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ancora singurătății o arunc în larg
Și drag mi-e mult mai mult de cel drag
Care înflorește în inima mea poezie
Când viața e-o visare, dorul o mângâie!
catren de Constantin Anton
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Violină în concert
Ca o fantasmă răzbate violina
solitară în tumultul orchestral
al instrumentelor
dispare apoi în acorduri
de note muzicale
revenind mai târziu
prin susuri de bocet ascunse
în sunetele tânguitoare
ale corzilor
fermecate de atingerea
plină de viață a arcușului.
poezie de Ioan Marginean
Adăugat de Ioan Marginean
Comentează! | Votează! | Copiază!
În-credere
Am crezut în fericire
înainte ca Destinul să-mi răscolească dezamăgirea.
***
Am crezut în speranță
Înainte ca Viața să mă-nvețe ce e singurătatea.
***
Am crezut in iubire
Înainte ca Vântul să-mi îndoaie așteptările
***
Am crezut in destin
După ce Plânsul și-a spus povestea.
poezie de Lucreția Ionescu Buiciuc
Adăugat de Lucreția Ionescu Buiciuc
Comentează! | Votează! | Copiază!
De la culoare la cuvinte
Timpul ne agită
Liniștea o frânge
Cumpănă legănată
Moartea e un vis,
Singurătate hidoasă
Mă simt înlănțuită
în neputința vieții
Se stinge...
O iubire,
Un vis.
poezie de Stana Lenuța Buha
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Transformare
un pion
singuratic
pe eșichierul vieții
amenințat
de regi
și de dame
urmează destinul
stabilit
până la un punct
tranzitoriu
când i se oferă
posibilitatea
unui salt
putând astfel
deveni
cal, turn,
sau nebun...
poezie de Mihai Enachi
Adăugat de Mihai Enachi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă strigă, teo
lumea mă strigă teo
domn ajung din când în când
e ca și
cum aș trăi
între două paranteze
dar niciuna la fel
azi nu mai contează nimic
singurătatea mi-se mulează pe trup
ca iedera de horn
există un singur sens și
o singură zbatere
ce se sparge de zi
nimic mai mult
înspre seară Dumnezeu negociează cu moartea
și mă strigă teo
poezie de Teodor Dume (2016)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre singurătate și viață, adresa este: