supărare şi viaţă

Nepăsarea

Mă curtează nepăsarea, să îmi spună tot ce ştie:
"Hai să te-nvăţ cum se face să rămâi aparent vie!
Alfabetul meu e simplu, îl deprinzi într-un minut,
dacă scoţi din tine firea şi exişti ca vas de lut,
având grijă să îl păstrezi gol, secat de conţinut,
strecurându-te prin lume, adunând doar timp pierdut.

Treci uşor prin cartea vieţii şi dai foaie după foaie,
şi trăieşti făr-apăsare, mărind turma cu o oaie.
Supărări n-ai să cunoşti şi pe nimeni n-ai să superi
când te bălăceşti, senin, în băltoace fără nuferi.
Vis ferice de iubire va fi-ntreagă viaţa ta!
-Doamne, sun-atât de bine! Vreau şi eu trăi aşa!"

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu ai ştiut

Tu mi-ai fost cântec,
când plângeam ca un copil.
Tu mi-ai fost sprijin,
când am fost disperată.
Tu mi-ai fost zâmbet,
când eram tristă şi supărată.
Tu mi-ai fost fericirea,
când eram pierdută în gânduri şi sufeream.
Tu mi-ai fost adevarul,
când în jur era numai minciună.
Tu m-ai învăţat multe în viaţă,
când eram neputincioasă.
Tu ai ştiut să-mi atingi sufletul,
când alţii au ştiut să mă rănească.
Tu ai ştiut ce e iubirea,
pe care mi-ai daruit-o mie.

poezie de Eugenia Calancea (4 iunie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Psalmul vieţii

Hai nu-mi spune cu durere
Că viaţa-i doar o poveste,
Căci doar cel ce doarme piere
Şi ce vezi nu e ce este.

Viaţa e pe veci stăpână
Nu se-ndreaptă spre mormânt
Trupul nostru e ţărână
Însă sufletul e sfânt.

Bucurie, supărare,
Nu pe-acestea le visăm
Ci să ne silim mai tare
Zi de zi să progresăm.

Arta-i artă, Timpul zboară,
Inima deşi-n avânt
Răscolită-i de fanfară
Când ne ducem spre mormânt.

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Henry Wadsworth Longfellow, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chiril

De Chiril n-aţi auzit, nici nu ştiţi nimic,
Dar de mine nici atât, cik-cik-cik,
Lucrurile au şi ochi, ne privesc atent,
Demenţial trăim, murim, neinteligent.
La icoane mai privim, ne rugăm de noi,
Domnul este oarecum, în noi şi în voi.
Cine s-ar ruga cinstit de un biet străin,
Fiecare este plin de sine, o ştim.
Iar povestea lui Chiril ne cam doare-n cot,
Suntem fiecare, nu? Mai netoţi, netot.
Nu vă supăraţi, vă spun după zeci de ani,
Când credeam că sunt genial, însă nu spuneam.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Antiteza

A venit muza tăcută
Supărată, de ploi udă
Si cu ceaţă peste faţă
Fără niciun chef de viaţă.

Uşa fiind neincuiată
A venit si altă fată
Numai zâmbet, numai soare
Să mă ia la o plimbare

Dar pe care s-o aleg
Să ii fac si un portret?
Amândouă concurează
Antiteza mă salvează!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai jalea bolţii albastre

Dragă Kitty nu te supăra Însă
lumea-i cetatea prostiei Aşa că
nu prea-i duc dorul Deşi sunt
în această cuşcă viaţa mea în
conjurată de zăbrelele zilelor
Păzită cu străşnicie de acest
gardian rece soarele Şi unde
mă trezesc noapte de noapte
cu trupul scăldat
de
lacrimile stelelor

poezie de Costel Zăgan din Contrajurnalul Annei Frank (24 octombrie 2019)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când...

Am fost la ea şi m-a respins,
M-am simţit jalnic şi învins,
Şi a plecat râzând de mine,
Şi nici măcar nu m-a atins,
Eram un foc aproape stins,
Orice-ar fi fost nu a fost bine.

Acasă mort de supărare,
Şi-n suflet c-o durere mare,
Pun capu-n pernă să adorm,
Că veni vremea de culcare,
Şi-n vis iubita mea apare,
Şi-i zic că o iubesc enorm.

Şi-i lumea foarte fericită,
Lângă femeia mea iubită,
Şi nu mai vreau a mă trezi,
M-aşteapt-o zi neliniştită,
Şi-un gust de viaţă otrăvită,
La noapte oare ce va fi?

[...] Citeşte tot

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Exportul mieilor la arabi, blocat de birocraţie

Mieii zburdă c-or să scape
De plecarea peste ape
Doar ciobanii-s supăraţi
Că se simt iarăşi trădaţi...
De vină nu e trădarea
Cred că-i doar planificarea
Făcută de mântuială...
Asta e orânduială?
Poate or vrea cumva arabii
Să preia în loc, doar ştabii
Cei cu funcţii în guvern
Ce ne fac viaţa infern!!!

pamflet de Ionel Popa (20 martie 2015)
Adăugat de Ionel Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Indecenţă

În toată bunătatea ce-o afisaţi pe feţe,
Privind cu scârbă-n suflet lumina celuilalt
Aveţi ceva în minte când daţi apoi poveţe,
De cum ar fi mai bine, ce cale-i de urmat?

De ce v-apasă grija de cum îmi trăiesc viaţa?
Ce gânduri negre vă trec prin capul gol?
Ce supărare vă mistuieşte faţa?
Ce jucători de teatru... actori fără de rol!

Mă-mbrăţisaţi cu patos, crezând că eu nu ştiu...
Vă las să credeţi asta, aşa cum vă e vrerea,
Să râdeti fericiţi... că-n voi este pustiu,
Vă bucură necazul, alimenţaţi durerea!

Mi-e milă de voi toţi ce vă simţiţi bogaţi,
Cu singura avere ce-o număraţi cu anii!
Sărace creaturi! E tot ce pot a spune!
În sărăcia voastră, aţi mai rămas cu banii!

[...] Citeşte tot

poezie de Emilia Mariam
Adăugat de Emilia Mariam
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un paradis pierdut

Vei fi paradisul pierdut
Cu trandafiri, fără vreo vină.
Tu, în care am crezut
Considerându-te divină.

Nu vrei să înţelegi şi-atunci
Îţi închizi a tale porţi.
Când vin, tu mă alungi.
Da, asta văd că poţi.

Orice ţi-aş spune, nu e bun
Te supără chiar adevărul.
Şi nu găsim acelaşi drum
Predominând astfel misterul.

Dac-aş putea, eu aş învinge,
Dar nu mai pot să mă lupt.
Astfel inima îmi plânge,
Refugiindu-se în trecut.

[...] Citeşte tot

poezie de Mihai Leonte (ianuarie 1966)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!