Poezii despre timp și trădare, pagina 2
Lună ostilă
Cu toată puzderia de stele ce mă loveau în piept, ne mai văzând nimic,
m-am cufundat cu spatele în cerurile de odinioară.
Împotrivă-mi complotară toți zece regi ai toamnei.
Știu că îngerii și trădările iuțesc mereu căderea.
O frunză, un om.
Și pe orbita-ți, lună ostilă, sângele îmi clocotea.
Salvează-mă din gheara anilor nebuloși,
de oglinzile ce încă reflectă porturi și pagini din vremi demult apuse,
de mâinile-ncleștate-n amintiri anoste.
Fugi.
Ne îngroapă în vântul cel ostil.
Doar că sufletului meu îi cam place să iasă din canon.
poezie clasică de Rafael Alberti din Despre îngeri (1929), traducere de Dan Costinaș
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noi
E-o pulbere de amintiri ce nu-mi dă pace
E-o ramură de brad uitată-n vitriol
E-un diavol rătăcit ce-n mine zace
Ca un "je t"aime" trădat la demisol.
Adună-mă din stații de tramvaie
Sunt rana timpului cea dureroasă
În timp ce tu, înaintând prin ploaie,
Ești ca-n trecut, tăcută și frumoasă.
poezie de Paul Polidor
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Târfa
își vopsise părul cu henna
ca să-și ascundă vârsta
ea
celesta crescută în mahalaua
unde hoții de cai furau
din luna adormită raze
făceau din ele harapnice
pentru cei ce-și lăsau la poarta visării
tabloul de nuntă
sufletul
pruncii născuți din iarba trădării
piatra albă
doar ea știa durerea culorii nedefinite
ea
cea lovită de timp
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trecut și vină
... și trădător și veșnic pus pe goană
trecutul meu nerușinat și gol
se vrea în rând cu puritatea diafană
a viitorului prezent în Creator
bărbat fiind, oricare-i vinovatul
ba spațiul, ba timpul, ba chiar El
și nicidecum nu-mi recunosc păcatul
adiacent trecutului mișel...
de ar mai opri încaltea, să mai stăm
la cină cea de taină ca pe vremuri -
femeia - simultanul meu blestem
cu acel trecut din dulcele meu tremur...
poezie de Iurie Osoianu (1 septembrie 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Lângă tine
Lângă tine îmi găsesc alinarea,
Că ești bun și nu-ți place trădarea,
Inima mea te vrea lângă mine
Și tot viitorul să-mi fie lângă tine.
Îmi place că tu ai milă
Stai cu mine și nu ți se face silă
Vezi, uite așa timpul trece
Și împreună viața noi vom petrece.
poezie de Eugenia Calancea (4 iulie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Acolo
Fulgerul amintirii, iubirii violente,
eternitatea în camera celaltă,
toate se scurg prin creierul meu
precum ploaia în rigolele verzi
dar eternitatea e pentru proști
noi nu avem decât clipa aceasta
veche ca o pălărie din anii ʼ30
ascult gramofonul, tu te apropii
desculță ca o fantomă de palat,
de palat venețian în care ne-am
iubit și ne-am trădat.
eu am trăit numai la Veneția,
Acolo am și murit.
poezie de Mihai Duțescu din Poeme decadente
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Atunci când...
Atunci când nu știi cât costă trădarea
Întreabă de cei ce-au pierdut soți și fii,
Atunci când nu știi ce înseamnă uitarea
Privește bătrânii uitați de copii.
Atunci când iubitul nu te iubește
Gândește-te tu câte inimi ai frânt,
Atunci când vezi fierul cum ruginește
Dă-ți seama că timpul e scurt și e sfânt.
Atunci când te vezi fără bani și sărac
Privește lumea flămândă, murdară,
Atunci când cazi jos, nu sta trist și posac,
Ștergeți genunchii și ridică-te iară.
poezie de Natalia Popusoi (2010)
Adăugat de Natalia Popusoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Clepsidra cu silabe
De când am descoperit,
într-o clepsidră,
silabe scânteie de gând,
care trădează emoții,
am prezumat că ele
sunt clipele timpului meu.
De atunci,
învolburat de vrajă,
mă contopesc bucuros
cu marea-ntinsă și...
mă petrec cu zorii
desțelenind
o plajă de-așteptări.
poezie de Costel Avrămescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La bustul Eminescului...
de ziua ta, eterna Basarabie
la bustul tău așterne flori și ibertate
și capul aplecat mereu sub sabie
timid și-l saltă că de-ACUM se poate
s-a năruit epoca micilor balauri
începe veacul altor trădători de țară
și spinii din coroană se transformă-n lauri
și iar iuda e cu El ca întia oară
iar tu privești nepăsător din veșnicie
la vălul care azi ca valul trece
și libertate pentru dulcea Românie
cerșești Aceluia-și nemuritor și rece...
poezie de Iurie Osoianu (15 iunie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Aceasta sunt eu...
mă privesc în oglindă
și mă redescopăr; eu...
chiar dacă anii au trecut
sufletul încă zburdă,
de parcă refuză zborul timpului,
rămânând în sfera adolescenței;
un suflet pur, inocent,
la fel ca al unui copil...
de aceea ochii mă trădează:
în ei licăre lumina
ascunsă adânc în suflet;
lumina a mii și mii de stele,
un întreg Univers...
poezie de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre timp și trădare, adresa este: