Poezii despre viață și învățători, pagina 2
Nu mă învăța cine sunt!
sunt propriul meu ucenic și învățător
mi-am zidit temeliile din piatră
am respirat foc și iubire
am alergat prin ape și curcubeie
am ferecat și desferecat lanțuri
și,
la fiecare apus și răsărit,
mi-am prins vântul în piept să-mi bată inima cu putere
trăiesc intens și iubesc pe măsură
am născut patru vieți și un înger în cer
știu să plâng de fericire și să mă zdruncin de durere
știu să ascult și să întind o mână celor căzuți
uneori sunt nătângă și mă tem,
dar lupt până la capăt
Dumnezeu mi-a spus că mă iubește
când mă rog sprijin cerul cu fruntea
nu mă învăța cine sunt!
ești rece, dar nu tu ești oglinda mea!
poezie de Dana Logigan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scrisoare către bunicul meu, învățătorul Marin Păunescu
"Tu să te ții de carte, măi băiete" (M.P.)
N-am apucat, iubite tată-mare,
Să-ți scriu, altundeva și altcândva
Deși, probabil, tot ce-am scris în viață,
Este răspunsul meu pe adresa ta.
Te rog să-mi ierți această tutuială,
Dar a mă mai preface este greu
Și-atunci când m-adresez cu "tu" înseamnă
Că te tratez ca și pe Dumnezeu.
Învățătorul meu cel mai de seamă
Ai fost și ești și cred c-ai să rămâi,
Tot ce-am aflat în viață de la tine
E și acum temeiul meu dintâi.
Și după viața ta de dascăl tragic,
Nici pensie nu ai avut în sat,
Pe patul morții te-a găsit scrisoarea
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu din Rugă pentru părinți (a două ediție, adăugită) (ianuarie 1998)
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Lăsata secului
de azi, ducă-se răutățile sau
fix la acestea nu ținem post
«... nu băga carne-n gură... nici...»
în mine se-nalță mândri războinici
trufași învățători «a toate»
superlativizabili preoți prea...
laolaltă viețuiesc în oasele mele, cum
să țin cele rânduite?!
Postu-i o încercare, o atitudine, măsoară
așa:
dacă sunt un mare credincios
țin post
dacă sunt un mic credincios
«nici nu veți ști măcar ce fac»!!!
aș vrea să pot umbla gol
prin mine
desculț și... împăcat, aș vrea...!
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
La 5 iunie sărbătorim Ziua Învățătorului! - MEREU ÎN AMINTIRE
(Celei care mi-a pus condeiul în mână - învățătoarea Constanța Voiculescu)
Îți dăruiesc, învățătoarea mea,
Doar inima deschisă în petale,
În vers o trec, să fie ca o stea
Crescută-n raza-nvățăturii tale.
Ți-o dăruiesc ca pe-un odor ales
În care-am strâns izvoarele din carte,
Cu șoapta lor, sculptez într-un eres
Făptura ta, s-o duc prin ani departe.
Uitat-am, sigur, primul gângurit
Și-ntâiul pas ce l-am făcut în viață,
Dar n-am să uit că-n slove m-ai sădit
Să cresc ca o lumină-n dimineață.
De-aceea-n slove inima-mi rodesc
Să se-mplinească-n versuri pentru tine;
[...] Citește tot
poezie de Pavel Lică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața ca o lecție învățată
Dorind să se (re)confirme pe sine, irefutabil,
Continuu, natura ne aruncă provocări:
În echilibrul precar dintre practic și dezirabil,
Ne vrea mai încrâncenați pe-ale vieții cărări.
Mai mult sau mai puțin acute ori terne,
Perfide, mocninde sau rafinate la față
Toate dezechilibrele lumii moderne
Se regăsesc în locul geometric numit viață.
Din prea multă confuzie, în iureșul interior,
Cu care ni-i prigonită pe dinăuntru ființa,
Trăind cu teamă orice dezechilibru a prior′,
Nu facem altceva decât s-anticipăm suferința.
Suferința are, cu siguranță, și rol creator,
Deși pare povară chiar și vremelnica durere.
Cu migala celui mai tenace învățător,
Ea predă lecții despre câștigul de putere.
[...] Citește tot
poezie de Costel Avrămescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Confesiune
din surâsul dragostei m-am născut și eu
și mângâierile mi-au fost hrană să cresc
în brațele mamei zâmbea Dumnezeu
alături de mine cu suportul ceresc.
de mică am crescut univers de iubire
pământul mi-a fost leagăn și învățător
lumini îngerești mi-au pătruns în privire
în arborele vieții sunt ramul uimitor.
rândunici își fac cuib între frunzele mele
nici o furtună nu mi-a stat în cale
am urcat Golgota și am ajuns la stele
au nins peste mine visuri magistrale.
mă confesez la Lună vorbim amândouă
din poezia sufletului se prelinge rouă.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amintiri dintr-o frunză de mesteacăn
diminețile în care
cerul era adânc
și toate în jur fremătau
brazii gărgărițele
iarba vrăbiile
câinele rex
avioanele zburau înspre mozambic
o țară îndepărtată cu palmieri
prietenii mă strigau din fața blocului
să ies la joacă
mâncam înghețată de vanilie
cea mai bună din lume
tovarășa învățătoare mă lăuda
în fiecare zi
țin minte cum am desenat
un buchet de lăcrămioare
perfect
seara mirosea a liliac și bujori
[...] Citește tot
poezie de Maria Daniela Goea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe noi ne apără
Pe noi ne apără Același
Slăvit și Sfînt Biruitor
Care-a purtat prin mii de lupte,
nebiruit, pe-al Său popor.
El ne e Stîlp de flăcări noaptea
și ziua ne e Stîlp de nor,
El, Cel nebiruit de nimeni,
e-al tuturor Biruitor!
Pe noi ne-ndrumă tot Același
Învățător adevărat
Care-a-ndrumat întotdeauna
frumos pe cei ce L-au urmat.
Cuvîntul Lui ne e lumină,
și Duhul Lui, îndemn curat.
El, Cel neînvățat de nimeni,
pe toți doar El ne-a învățat.
Pe noi ne sprijinește-Același
Stăpîn Puternic și Slăvit,
Care-a ținut mereu statornici
[...] Citește tot
poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
TRECUT, PREZENT... DAR VIITOR?
De-o viață suntem amici,
Încă de la grădiniță;
Citeam,, ARICI-POGONICI'',
Mai ciupeam câte-o fetiță,
În pauze când ieșeam
Mai spărgeam cu mingea geamuri,
Iar tâmplarul ne-njura
De mamă și alte neamuri.
La școală când am intrat,
Nu știu de-a fost întâmplare,
În aceeași bancă-am stat,
Chiar lângă învățătoare.
Să nu credeți că eram
Cuminți, ca sfinții-ntr-o frescă,
Mai degrabă eram clowni
De comedie burlescă.
Că așa-i când suntem mici,
Viața noastră-i tot o glumă,
[...] Citește tot
poezie de Ion Ene Meteleu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Abecedarul vieții
"Căci mie nu mi-e rușine de Evanghelia lui Cristos..."
(Romani 1:16)
Te-ai coborât din alt meleag, din Cer,
Să faci o școală pentru cei ce pier,
Să faci o școală sfântă pentru toți:
Și pentru ciungi și pentru orbi și pentru hoți...
La poarta școlii cu ceresc chilim
Bătu și Tânărul bogat și Nicodim;
Dar n-au rămas să-nvețe carte
Decât pescarii Tăi fără de moarte!
Cu slove mari, din Sângele tristeții,
Ai ticluit Abecedarul Vieții,
Acolo sus, pe Golgota, unde poporul
Și-a răstignit, între tâlhari, Învățătorul.
Învață-mă, Isuse, să citesc
Abecedarul Tău duhovnicesc
[...] Citește tot
poezie de Simion Cubolta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre viață și învățători, adresa este: