Poezii despre viață și văi, pagina 2
Fii binecuvântat, Isuse!
Fii binecuvântat, Isuse,
În veci fii binecuvântat
Căci ai lucrat în viața noastră
În chip atât de minunat.
Eram căzuți în făr'delege
Mergeam din ce în ce mai jos
- Tu ne-ai scăpat și-abia acuma
Vedem din ce adânc ne-ai scos.
Din văi de chin și de tristețe
Mereu în jurul Tău ne-aduni
Noi Te urmăm și-abia acuma
Vedem pe ce-nălțimi ne sui.
Abia acum gustăm dulceața
Și harul noii Tale vieți
Când Tu ne porți din slavă-n slavă
Atâtor mii de frumuseți.
O, când ne-mpărtășești în Tine
[...] Citește tot
poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu m-ai făcut nesfârșită
Tu m-ai făcut nesfârșită
așa a fost plăcut înaintea Ta:
o gingașă cupă ce-o deșerți
și o-ndestulezi mereu cu proaspătă viață,
un flaut de trestie ce sună pe dealuri și prin văi
melodii veșnic noi suflând peste ele.
La nemuritoarea-ți atingere,
inima-mi îmbătată
inundă și-n valuri de nespus se revarsă.
Pentru darurile-Ți nesfârșite,
ca să le pot primi,
am doar mâinile acestea strâmte.
Și timpurile trec
și tu-mi dăruiești
și mereu rămâne loc pentru a umple.
poezie celebră de Rabindranath Tagore
Adăugat de Alexandra Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chipul poeziei
Când eu treceam cântând pe vale,
Cântând și surâzând,
Adeseori mi-ieșea în cale
Un chip ceresc și blând.
Îmi surâdea cu-nduioșare
Cel chip de mic copil
Și-mi lumina a mea cărare
Sub soarele d-april!
D-atunci adeseori în viață
Cel chip l-am revăzut,
Dar întristat într-a lui față
Și-n reverii căzut...
Ursita-mi fu fără-ndurare...
Îi cer însă umil
Ca să expir într-o cântare
Sub soarele d-april.
poezie clasică de Alexandru Macedonski
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
E ger cumplit
E ger cumplit, e vreme rea.
De trei zile viscolește.
Avem în țară iarnă grea,
Nu e semn că se oprește.
Viața la țară e aspră.
Îndură multe săteanul.
Zăpada-i până-n fereastră,
Peste sat e uraganul.
Copacii ramuri apleacă.
Nicio pasăre nu zboară.
Pe stradă nu-i om să treacă.
Vântul zăpada-învâltoară.
Dorm în grajduri animale,
Câinii s-au ascuns în șură,
A-înghețat râul în vale,
Sunt troiene-n bătătură.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (18 ianuarie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Provocări
De-ncercări e plină viața și-ntrebări ce n-au răspuns,
Să le cernem nu-i putință, să le trecem nu-i de-ajuns,
De-notăm în voia sorții fără-a ține cârma-n frâu
În derivă-am duce anii scurși la vale ca un râu.
Provocări nemilostive șerpuiesc ispititor,
De tărie-avem nevoie când picăm în plasa lor,
Nu e viață fără patimi, nu e moarte fără chin,
Toate-s date spre-a renaște din cenușă și suspin.
Învățăm cu-nțelepciune din grăbitul nostru mers
Că durerea ne-ntremează și e leac în univers,
Cel ce-și poartă cu credință sufletul mereu curat
De obstacole va trece și de rău eliberat.
Prețul ce-l plătim adesea-i unul poate dureros,
Este dijma pământeană a oricărui păcătos,
Cât de grea ne-ar fi povara, să fim buni și iertători,
În iubire să trăim, noi... umilii trecători.
poezie de Sibiana Mirela Antoche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vreau să mai fiu
nu rar bat clopotele în sunete
în munte
jalea răsună-n aramă de munte
gheara inimii simte
viața-i scurtă-n picuri și-i trecătoare
mă doare
creanga vieții mele-i ruptă-n vale
atarnă și eu strig în disperare
vreau să mai fiu
poezie de Viorel Muha (septembrie 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
I
Fără de moarte m-ai făcut, asemeni bucuriei tale.
Vasul acesta plăpând tu îl golești iarăși și iarăși și necontenit îl umpli cu viață neîncepută.
Flautul acesta mic de trestie l-ai purtat peste munți și văi și din el ai izvodit cântece nepieritoare.
La atingerea nemuritoare a mâinilor tale, inima ea firavă își pierde țărmurile în bucurie și naște cuvântul de negrăit.
Prin mâinile mele nevrednice îmi vin nesfârșitele tale daruri.
Vârstele trec și tu torni mereu, și încă să umpli mai este loc.
poezie celebră de Rabindranath Tagore din Gitanjali (1912)
Adăugat de Carmen Manuela Măcelaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru coiot
Din veac, pustiu întins îl străbătură,
Călcând tiptil nisipul, pașii tăi
Nenumărați. Lung urlet sună-n văi
De sur șacal și hienă nesătulă.
Din veac? Nu mint? Pe tine, lup, furtivă
Substanță, timpul nu te-atinge. Iată:
A ta-i trăirea pură, necrispată.
A mea - stângacea viață succesivă.
Ai fost lătrat aproape-nchipuit
În Arizona, nisipos hotar,
Sălașul tău, de unde ți-ai pornit
Sfâșietor lătratul solitar.
Simbol al unei nopți ce-a fost a mea,
Ăst cânt de jale e oglinda ta.
poezie clasică de Jorge Luis Borges din Aurul tigrilor (1972)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spre suvenire (fratelui Greâoriu Dragoș)
Dacă vreodată în lunga-ți cale,
Te-i simți, frate, nenorocit,
Pieptul în chinuri, inima-n jale,
Viața-ți de lacremi o tristă vale
Ochiu-ți în plângeri de dor răpit
Când fără soarte, fără de nume,
Te-i vedea singur... desprețuit,
Un singur suflet nu-i avea-n lume,
Luptând cu-a vieții valuri în spume,
Un suflet care te-ar fi iubit;
Când fug amicii de lângă tine;
Când plângi de Soarte-ți trist, părăsit:
Gândește-atuncea și tu la mine,
Nici eu în lume n-o duc mai bine,
Și eu sunt, frate, nenorocit.
poezie celebră de Mihai Eminescu (1866)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vară fierbinte
o vară merge-n zdrețe pe o uliță
gănduri fără ochi, vor viață
totu-i nemișcat
gardul vechi și rupt culege lacrimi
spini, câmpuri pustii și-o privată
un copil pe-o prispă, stă îngândurat
ochii lui urmăresc un soare
nu are destin
arde-n vale fumul și orizontul
poezie de Viorel Muha (iulie 2015)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre viață și văi, adresa este: