Poezii despre șosele, pagina 3
Imagine urbană
Mașini, mașini, mașini,
Mașini peste tot,
Mașini pe șosea,
Mașini pe partea mea.
Mașini și câini,
Câini zgribuliți,
Câini pe trotuare,
Câini cu două picioare.
Câinii și mint,
Mint de la ei,
Mint de constituție,
Hal de revoluție!
poezie de Bebică Ghiță din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De-o viață către tine
Spre tine vin, când spun că vin acasă,
Deși mereu mă risipesc pe drum,
Ce caldă e întoarcerea, acum,
Și bornele șoselelor m-apasă.
Mă tem că nu știu când și nu știu cum,
Pe-o sanie, în iarna friguroasă,
Cei ce scrisori la tine-n poarta lasă,
Mă vor aduce într-un fel postum.
Ceva, probabil, se va întâmpla,
Că mâinile ce eu le port cu mine,
Au și plecat spre tine, să se-nchine
Și cred că știu și tălpile ceva.
Oricum, am să ajung la casa ta,
Căci am plecat, de-o viață, către tine.
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Roțile
Tot altfel de căruțe
aleargă pe șosele
sfidând pe trecătorii
cu toiag
atât de rari
și atât de sfioși.
Mereu limuzinele
își schimbă culorile
și farurile,
și pe cei de la volane.
Numai roțile-au rămas rotunde
rostogolindu-se
de patru mii de ani.
poezie de Vasile Dâncu din Gravuri lapidare (1973-1985)
Adăugat de stassia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă gândesc
să nu ne apropiem foarte mult
nu am cum să-ți rezist
pe șosea
mai bine ridicăm din umeri din sânii
tăi poate curge lapte și miere
(?!) - pe șosea
ăsta e un pericol de moarte
cur(b)ată în brațele tale
pe șosea
asta nu e iubire e nu
mai descarcerare
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bacovialuchian
încă nu ninge
decembre în an centenar.
încă nu
se arată vreun fulg
de îngeraș preșcolar.
nu ninge
peste noi nici cu ane
monele lui
bacovialuchian
cu femeile bune
în rugăciune
...
nu ninge:
potopul așteaptă bătaia
de tobă
cu flori la șosea
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
RONDELUL MIRELUI BĂTRÂN
Contez pe tine, draga mea,
La fel de mult ca pe toiag,
Dar ai o--nsărcinare grea-
S-ajuți mereu să trec de prag.
Că te-am ales mai tinerea,
Dar și c-am prins de tine drag,
Contez pe tine, draga mea,
La fel de mult ca pe toiag.
Eu cred că tu nu ești nici rea-
Cum alții spun, dar nu mă bag,
C-ai vrut vila de la șosea
Și că ponoase am să trag...
Contez pe tine, draga mea!
rondel de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-e sufletul un câine pe șosea
Mi-e sufletul un câine de pripas,
În plină iarnă, pe-o autostradă,
Cei care se grăbesc n-au timp să-l vadă,
Dar eu, inconștientul, cui îl las?
Din când în când, îi este dat să cadă,
Și el, rănit de roată sau de pas,
În câte-o tufă sângeră, retras,
Și, uneori, solemn, într-o baladă.
Mi-e sufletul desprins de mine însumi,
Mă uit la el, se uită-n ochii mei,
El câine rău, eu cap numai idei,
Și ne unește câteodată plânsu-mi.
Mi-e sufletul un câine șchiop ce vine,
Pe o șosea, prin vifor, către tine.
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bună dimineața!
Ai plecat într-o zi oarecare,
Poate norii erau și mai triști,
Trimițând două lacrimi amare
Pe copaci fără frunze nudiști.
Într-o clipă te-ai dus din vedere,
Străluceai mai puțin ca o stea
Și zburai pe șosea, în mașină,
Și-mi venea să te trag de șosea...
poezie de Alexandru Mogoșeanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amiază rurală
E cald
Și lacul pare o hartă de noroi...
E harta unei țări după război,
În care - dezgustat de-atâta murdărie -
S-a sinucis și ultimul broscoi,
Un biet școlar cu nota 3 la geografie...
Pe malul lacului,
Un bou,
O vacă,
Un vițel
Și-un taur
Recită Testamentul nou
Și poezia veche, din clasele primare:
"Viitor de aur
Țara noastră are!..."
Iar pe șoseaua comunală,
Cârciumarul,
Învățătorul,
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Minulescu din Strofe pentru faptele diverse (1930)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Broaște
Broaștele stau într-un mod mai solid
decât orice lucru care stă. In mijlocul saltului sunt
parașutiști în cădere liberă. Mor pe șosele
cu membrele încrucișate pe piept și
cu capul înălțat.
Iubesc broaștele stând
într-o poziție de Buddha, care cad fără
parașute, care mor
precum tenorii italieni.
Mai presus de orice, le iubesc pentru că,
urmărite în apă, niciodată
nu se sperie până acolo încât să renunțe
la a construi cu picioarele lor de balerine
triunghiuri stilizate
poezie clasică de Norman MacCaig, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie de poezii despre șosele? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre șosele, adresa este: