Poezii despre alb și roz, pagina 3
Baladele celor patru anotimpuri - Primăvara
Frumoasa Lo Fo din ținutul de vest
Culege frunze de dud pe malul apei.
Mâna ei albă se întinde peste ramurile verzi;
Lumina aurie a soarelui învăluie rochia-i roză.
"Viermii mei de mătase sunt flămânzi, nu pot întârzia.
Nu mai ține la pas telegarii trăsurii, te rog."
poezie de Li Bo, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Felinar sclipitor
Dacă
ar fi o clipă roz,
inserată,
între orele negre,
apoi orele ar fi gri...
după o altă clipă albastră
orele ar fi albe, etern,
atunci acest program ar fi
/o iluminare/
dar cum orice culoare a clipei
se desparte în mii de nuanțe,
îndepărtate,
nu este decât
/regret/
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul vieții
Prin fanta albă de lumină,
Izvorul e mereu nestins,
Surâsul tău în mreje-i prins,
Iubesc privirea ta senină.
Liniștea ta, cu șoapte-ngână,
Susurul vieții necuprins,
Prin fanta albă de lumină,
Izvorul e mereu nestins.
Îmbrățișați în dor aprins,
Cu aripi calde ce suspină,
În zbor spre țărmul lumii plâns,
Cu roze dalbe mă-ncunună,
Prin fanta albă de lumină!
rondel de Carmen Pinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Parfum de roză și de tei
Parfum de roză și de tei,
Flori de cais sunt ochii tăi...
Te poartă albii porumbei
În ochii mei, în ochii mei...
Ți-aș dărui, dar tu nu vrei,
Dulci clinchete de clopoței,
Parfum de roze și de tei
Flori de cais sunt ochii tăi.
E vis și ambră-n ochii mei
Și liliac pentru acei
Ce în apusuri s-au născut
De la-nceput...
Parfum de roze și de tei,
Eu te-am avut.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Imn
Crengi subțiri cu flori albe...
Spre mai sus
Mă ridică din erori
Idealuri ce-au apus...
Cu flori roze crengi subțiri...
Isus!
Flori pe zări, în iarbă flori...
Spre mai sus
Am trăit de mii de ori...
E destul că tu te-ai dus...
Flori pe zări, în iarbă flori...
Isus!
Să dorm...
Să dorm, din ce în ce murind
Deși oriunde e o reînviere...
Iată, sunt goale
Dumbrăvile sacre -
Poetul a plecat.
Și dacă tu mai cauți,
[...] Citește tot
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Ritmuri de primăvară
de plăcerea perfuziilor
culorile respiră roz când serul e roz
și aerul devine roz
între parfumuri
ce te leșină
pulverizate din sticluțe cu forme botanice
ce nebunie plăcută când nimicul e parfumat
ca într-un ospiciu al rozelor
sub stropi de ploaie
petale catifelate
cad spre abis
centrifugate din roșu și alb
roz
bine că totul ține puțin
în lume se întâmplă multe
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
SOMONUL (somon de Atlantic ‒ Salmo salar; somon de Pacific ‒ Oncorhynchus keta; somon regal ‒ O. tshawytscha; somon roșu ‒ O. nerka; somon roz ‒ O. gorbuscha; somon alb ‒ Stenodus leucichthys; somon nelma ‒ S. nelma)
De ocean, de lac, de mare,
Sau de apă curgătoare,
De Atlantic sau Pacific,
Este scump, dar e magnific.
E un pește fără oase,
Cu arome savuroase:
Carnea este minunată,
Roză, albă, delicată,
Moale, fină, delicioasă
Și-n plus foarte sănătoasă;
Cu-n vin alb ca băutură,
Simți cum se topește-n gură.
.............................................
Dar un lucru mă apasă:
Cei bogați îl văd la masă ‒
Mic dejun, la prânz, la cină ‒
Cei săraci ‒ doar în vitrină...
poezie de George Budoi din Peștii, pescarii și pescuitul în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (25 martie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Drumețul
Mereu se sprijină noaptea albă pe deal,
Unde în tonuri argintii se înalță plopul,
Stele și pietre sunt.
Adormit se arcuiește puntea peste viitură,
Un chip mort însoțește pruncul,
Secera lunii în prăpastia roz.
Departe păstori proslăvind. În roca veche
Privește dintr-un ochi cristalin o broască,
Se trezește înfloritul vânt, trilurile a morților aievea
Și pașii înverzesc în liniștita pădure.
Asta amintește de pom și animal. Domoale trepte de mușchi;
Și luna,
Lucește scufundată în triste ape.
Revine iar și umblă pe meleaguri verzi,
Se leagănă pe gondole negre prin orașul în ruină.
poezie clasică de Georg Trakl din Versuri - traducere, prefață și comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Hyperion
Comentează! | Votează! | Copiază!
Neînțeles
Trăind departe de succes,
De glorie și de avere,
În nesfârșita ta durere
Ai fost al muzelor ales.
În ale vieții triste-nfrângeri
Cu fiere toți te-au adăpat,
Dar plânsul tău l-au adunat
În cupe pure albii îngeri.
Contemporanii-au pus nevroze
În fruntea ta, au pus și spini,
Dar tu, cu ochii mari, senini,
Vedeai în visu-ți numai roze.
Prin viața neagră ai purces
Purtând în sus melancolia,
Visarea-adâncă și mândria
De-a trece-n lume nențeles.
poezie clasică de Dimitrie Karnabatt
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Preludiu
Acum că umbra unei iubiri curate trece,
un psalm aș vrea pupitru-mi bătrân să înfășoare.
Severă, orga-n fluier acordul să-și aplece,
aprilie doar murmur, suspin să dea. Și floare.
Arome distila-vor merele-n lumina
de toamnă și-ți va spune smirna psalmodierea.
Și va pluti parfumul de roze prin grădina
cu umbra împăcată, cu tihna și tăcerea.
Nobilă și bătrână, singură ruga mea,
sub armonia gravă de cântec și miresme,
se va-nălța ca zborul de porumbel; cu ea,
cuvântul alb pluti-va peste catapetesme.
poezie clasică de Antonio Machado din Valori eterne ale poeziei hispane (1991), traducere de Darie Novăceanu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre alb și roz, adresa este: