Poezii despre argint și aur, pagina 3
Carnagii
când îmi zâmbești mi se întâmplă aurul
afund argintului tristeții mele
zidindu-ți absențe în odaia pentru doi
urma ta e o tăcere
și-un diamant scos din stâncă
piatra de a fi
Sisif nu o urcă decât o singură dată
pe vârful muntelui existenței
dorm oameni fără de sânge
putrefact se declină în carne logica neființei...
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
O viață...
O viață e de aur,
O clipă e de- un veac
Când zbori și cazi alături
De omul ce ți-e drag!
Rămâne-va o clipă
În zbor de rândunea,
Ce va sclipi la tâmpla
Argintului de nea!
E taină de lumina
Țesută-n catifea,
Ce vine și tot scaldă
Mereu prezența ta!
O lacrimă-i un strigăt
Șoptit din viața ta,
Ce speră a renaște
În strălucirea sa!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Calul
Calule, ce ai? Ți-i teamă
De nechezi cu capu-n jos?
Nu mai scuturi dârz din coamă,
Frâul nu-l mai muști, focos.
Nu te îngrijesc eu oare?
N-ai ovăz bun de mâncare?
N-ai tu scări de aur fin?
N-ai tu hamuri minunate
Și potcoave argintate
Și dârlogi de ibrișin?
Spune calul, trist și blând:
Potolitu-m-am căci, iată,
Glas de goarne-aud sudând,
Tropot, șuier de săgeată.
Și nechez căci pe câmpie
Mult n-am să mai zburd semeț.
Și voios, plin de mândrie
Că am frâu și scări de preț,
Hamurile în curând
[...] Citește tot
poezie celebră de Pușkin
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dormi?!
Dormi, femeie adorată?!
Buza mea, de dor uscată,
Vrea pe gura-ți să se-adape;
Vino-aproape, mai aproape!
Dormi, frumoasa mea iubită?!
Carnea mea-i de-a ta lihnită.
Liniștea de piept se frânge.
Întunericul mă strânge.
Dormi, tu, suflet nepereche?!
Eu iți murmur la ureche
Vorbe de alint, dojene,
Înjghebate în catrene.
Dormi, mireasa mea ursită?!
M-a orbit timp de-o clipită
Aurul sclipind în plete,
Cum lucesc pe cer comete.
[...] Citește tot
poezie de Mihaela Banu din Te rătăcesc în gânduri, ca să te regăsesc (2020)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O, TU MINA ZEITATE...
O, tu mină zeitate nesătulă
Cu multe capete de galerii
Tu îți devori fără vreo milă
Ai pământului copii.
Nu ții cont de sentimente,
De ceea ce rămâne în urma ta
Îți îngropi în sentimente
Pe cei ce te-au creat așa.
Zeiță, tu ne dai doar bogății
Argint, aur, diamante,
Transformate-n bijuterii
Pentru sferele înalte.
În jurul tău sunt bucurii și jale
Având secrete ne elucidate
Din întuneric aduci lumini în cale
Dar curmi și vieți nevinovate.
[...] Citește tot
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Timpule, țigan bătrân
Timpule, țigan bătrân,
Tot hoinar, hoinar,
Nu tragi șatra lângă drum
Doar o zi măcar?
Iacă-ți dărui tot ce vrei -
Gazdă vreau să-ți fiu -
Pentru iapă zurgălăi
Din argint zglobiu;
Îți vor bate fauri buni
Greu inel de aur,
Ți s-or închina păuni,
Băieței cânta-vor,
Fete dulci ți-or pune-n sân
Maci sărbătorești,
Timpule, țigan bătrân,
Pentru ce zorești?
Mai deunăzi hăt la Babel,
Ieri la Roma-ai tras,
[...] Citește tot
poezie clasică de Ralph Hodgson din Antologie de poezie engleză (1984)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Icoane sterse
Privesc de la fereastră, gânditor,
Cum soarele se lasă-n asfințit,
Deasupra lui chenarul unui nor
Cu aur și rubin pare tivit.
Albastrul cerului acolo-i șters;
Din nor bizare forme se desfac
Cum le-aș așterne-n ritmul unui vers!
Dar se topesc
Acum, parcă-i un drac,
În haină de argint înfășurat,
Stă drept și ține-n mână un stindard.
Acu-i un urs
dar iată
s-a schimbat
I-un popă pletele-ncâlcite-i ard.
O clipă-l văd cu brațele în sus,
Dar flacările lacome-l cuprind,
Un nor de praf se-nalță la apus,
Încet a nopții umbre se întind
[...] Citește tot
poezie clasică de Alexandru Vlahuță
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aur și argint
Sunt într-un vis, pe-un țărm de mare
Și ziua-mi cere voie să adoarmă,
Văd valurile-n patul lor de sare,
Cum împăcate, coamele își sfarmă.
Acum magia-ncepe cu-n blestem
Ce de-o eternitate se repetă,
Când în apusuri, raze aurite gem,
Alte de-argint în urma lor regretă.
Și soarele, în adormirea grea,
Simte în pieptul lui furtuna,
Ce disperat o lasă-n urma sa,
Când, resemnată, se trezește luna.
Acesta-i ciclul nemuririi lor,
Ce are rădăcini neamplinite,
Între destine scrise în decor,
De nemiloase lacrimi adormite.
[...] Citește tot
poezie de Mircea Trifu
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă
Poate mai crezi în miresmele mirării
În frăgezimea ierbii
Și în concertul păsărilor
venite de departe
Poate mai crezi în certurile îndrăgostiților,
spălate de ploile verii
Poate mai crezi că lacrimile udă pământul cu picături aurite
Poate te îndoiești de iarnă, înnebunită în galanterii argintate
Ști, am fost făcut să îți mângâi iubirea
Și tristețea
Să îți prind lacrimile în palme și să le sărut ușor
Ca și cum aș iubi un fluture
Ca și cum aș iubi zborul
Acum
răscolesc gândurile veșniciei
Pentru că, nu-i așa, dragostea nu va pieri niciodată
Dacă crezi în rândurile de mai sus
Și crezi în ele, mereu,
Să ști că
Ai în mână
[...] Citește tot
poezie de George Terziu (1 ianuarie 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Fila din acatist / Osana Luminii
Bucură-te, leagăn alb de iasomie,
Către care-n roiuri fluturii coboară,
Bucură-te, raza stelei din vecie,
Șipot care curge lin cu apă vie,
Bucură-te, Maică pururea Fecioară,
Dulcea mea Marie.
Bucură-te, floare fără de prihană,
Albă ca argintul nopților de vară,
Spicul cel de aur veșnic plin cu hrană,
Mirul care vindeci orice fel de rană,
Bucură-te, Maică pururea Fecioară,
Ploaia cea de mană.
Bucură-te, brazdă plină de rodire,
Munte sfânt, în care s-a îngropat comoară,
Bucură-te, cântec tainic de iubire,
Clopot de chemare, cântec de mărire,
Bucură-te, Maică pururea Fecioară,
Blândă fericire.
[...] Citește tot
poezie clasică de Zorica Lațcu
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre argint și aur, adresa este: