Poezii despre copilărie și naivitate, pagina 3
Tu nu ești frumusețea...
Tu nu ești frumusețea spiralelor candide,
În ochi tu nu duci moarte și perlele lichide
În cari răsfrîng misterul văpăile livide.
Nici flori n-atingu-ți fruntea spre dînsele plecată,
Nici pagini cu poeme rămase de-altădată
Nu se desfac nostalgic în dreapta-ți inelată.
Tu nu cunoști otrava gîndirii și-a vegherii:
Fantasmele de fildeș, regini ale tăcerii,
Nu ți-au suflat miresme subt salciile serii.
Tu știi că de cînd lumea e liniște și pace,
Că drumul e pe care păianjenul îl face
Țesînd în umbră caldă velurele să-mbrace
Subt cari stagnează ochii și pletele-ți opace.
[...] Citește tot
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Conflict interior
E tare gheața, știu - și nu ne este bine,
E tare gheața, știu - n-am ascultat de tine!
E frig acolo, știu și este și-ntuneric,
Iar singurul câștig e că par mai puternic!
...
Dacă aș fi rămas copilul ce-l știai,
Sau, cel puțin, naiv - încă mă mai aveai...
Dar n-am rămas deloc, nici naiv, nici copil.
Nu mai e ca atunci, e tot mai dificil!
Nu mai pot să mă-ncred în tine ca atunci,
Chiar dacă îmi promiți, numai momente dulci!
Nu-mi mai permit să cred în nicio fericire -
Pân' nu mă văd cu ea, departe, în neștire!
Așa că, mă-nțelege și nu mai fi de gheață!
Lasă să vină totul, cum ne e scris în viață...
Sau dacă nu, măcar, hai, să ne împăcăm
Și poate, cine știe, n-o să mai eșuăm!
poezie de Andrei Ș.L. Evelin din Începuturi (23 iunie 2018)
Adăugat de Andrei Ș.L. Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce bine că pe lume mai sunt încă... copii!
Pe drumul vieții tot mergând
Am pierdut îngeri, am găsit demoni...
Din ce în ce parcă mai mulți demoni!
Aceasta însă nu mă sperie
Cât pe lume mai există copii.
Mă-ncearcă un demon și noapte îmi face
Din zi însorită, din ziuă cu pace,
Mi-e frică... o iau chiar la fugă,
Dar un copil dacă apare
Ca printr-un farmec demonul dispare.
Si nu-i un mister - din inocența lui
Înger alb răsare, și-n fâlfâit de aripi
Negura piere, lumina apare.
Ce bine Doamne, că mai sunt copii!
Cu armele lor ne-apărăm și noi.
Demonul știe că arme nu are
Cum are copilul:
Naivitate - tăiș de lumină
Și puritatea de tărie fulger...
El are inocență de la Dumnezeu
[...] Citește tot
poezie de Maria Grosu
Adăugat de Nicoleta Ilade
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu nu ești frumusețea...
Tu nu ești frumusețea spiralelor candide,
În ochi tu nu duci moarte și perlele lichide
În cari răsfrâng misterul văpăile livide.
Nici flori n-atingu-ți fruntea spre dânsele plecată,
Nici pagini cu poeme rămase de-altădată
Nu se desfac nostalgic în dreapta-ți inelată.
Tu nu cunoști otrava gândirii și-a vegherii:
Fantasmele de fildeș, regini ale tăcerii,
Nu ți-au suflat miresme subt salciile serii.
Tu știi că de când lumea e liniște și pace,
Că drumul e pe care păianjenul îl face
Țesând în umbră caldă velurele să-mbrace
Subt cari stagnează ochii și pletele-ți opace.
Copil naiv! de-aceea te-ador și te mângâi
Cu fața-nmormântată ca-n floare de lămâi
În carnea-ți netezită de buzele dintâi!
[...] Citește tot
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Conflict
Puteți să râdeți, voi,
generații noi!
Dacă îmi reneg trecutul,
dacă uit de părinți,
de tradiții,
de jocurile copiilor naivi și cuminți,
sunt pierdut.
Încerc să înțeleg
nerăbdarea și graba.
Încerc să descifrez
noutățile lumii voastre
superficiale și terne,
simplificate, abreviate,
fără sentimente,
doar de ban guvernate.
Încerc să mă modernizez,
să acumulez.
Dar voi?
[...] Citește tot
poezie de Ana Vida din Trăiri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Glezna rănită
În umblet pe țărm
s-a rănit glezna în cioburi de scoici.
Apa se-ndură și-i alină durerea
în dantelă de spumă.
Ce trup și ce viață se târăște la marginea mării?
De ce-s mute cuvintele pictate-n nisipurile fine?
Cărarea-i prea strâmtă
să vezi clar între lumi,
e mult prea îngustă.
Îngrozit să te frângi de trădări,
nici nu vrei să privești,
prea mult ai fost înșelat.
Naivitatea copilului din tine,
atinsă dureros,
tânjește după ce n-a fost să fie.
În fântână adâncă-i căzut
copilul din tine.
De te iubești, lasă-l să lupte,
să se salveze
prin rugă spre binele tău.
[...] Citește tot
poezie de Silvia Cuzum
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îmi pare rău
Îmi pare rău de cărăbușii harnci,
Fragili și delicați ce, până ieri,
Se zbenguiau pe sub cireșii darnici,
Pe sub caiși și meri și pruni și peri!
Îmi pare rău de meri, de peri, de pruni,
De vișini, de cireși și de caiși,
De zarzări, de gutui, smochini, aluni,
Ce-au înflorit năvalnici și deciși!
Îmi pare rău de via de pe coastă,
Ce-și etalase mugurii în soare,
Ținându-i la vedere ca o proastă!
Îmi pare rău de toți, de fiecare...
Îmi pare rău de nucul plin de flori,
Ce s-a deschis, naiv ca un copil...
I-am prevenit pe toți, de-atâtea ori:
Feriți-vă de-nghețul din april!
poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copil naiv cu păr bălai
Mă văd copil într-o căruță
Mergând cu cei mai mari la târg
Când visele-mi dădeau în pârg,
Pe lângă hanul lui Măruță;
Purtam cu mine-un univers întreg
Alai de Feți-frumoși și cosânzene
Și nu știam că, nota bene,
Va trebui să mă dezleg
de tot ce-a fost. Ce-a mai rămas
Din landu-acela cu povești,
Cu bunătățile-i regești
Când te pune viața în impas?
O fi aievea sau doar cred
C-am fost un prinț așa ferice
Cu grații, jocuri și arșice
Sau numai visul lui Tancred?
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din manuscris
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toți cădeam din câte-un catalog
Îți mai amintești acu-ntr-o doară
Cum schimbam bilete pe sub bănci?
Răzbăteau din geamuri de afară
Strigăte-n ghiocuri la țigănci
Toți cădeam din câte-un catalog
Ca niște recruți în banca-ntâi
Afară m-aștepta un timp olog
Tu mă rugai cu lacrimi: mai rămâi!
O trăsură, singura din sat
A trecut prin viața mea fugară
Cui îi pasă c-a abandonat
Copilăria mea, la gară?!
Parcă te mai văd și-acum în bancă
Ochii tăi senini și visători
Oricât i-aș invoca, e-n van, că
M-au vegheat în somn de-atâtea ori
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Floare de lotus (2006)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vis de iarnă
Vine iarna în vis frumos de sărbători
Colindătorii șerpuiesc în inimile noastre înghețate
Cântându-ne o streașină plină de țurțuri
Ce se topește în vraja albului de copil naiv
Focul neistovit arde în soba iubirilor
Trosnesc inimile timidele de lumină roșie
Nucile bătrânele și colacii încolăciți se miră
De atâta cald și atâta bine revărsat în mine
Ninge cu povești cerești și amintiri uitate
O noapte de iubire se ridică prin coșul casei
Să încălzească frigul din cerul nefericit
Și vinul insinuat mișelește ne sufocă plăcut
În patima trupului desfrânat în desfătare
Să fie iarna cât mai grea, ce-mi pasă mie
În mine soarele pârjolește și crește verde
poezie de Nucu Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre copilărie și naivitate, adresa este: