jocuri

toamnă

Din pomi coboară vara
lihnită ca după o lungă
zi de joacă
cu soare.

poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de r b
Comentează! | Votează! | Copiază!

Confuzie valahă

La poarta iadului,
Satan joacă rişca,
Cu îngerii!...

poezie de Constantin Păun din Cristale haşurate (2008)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un joc de şah e viaţa. Destinul singur joacă...
Iar noi suntem pionii. Vrând de urât să-i treacă,
Ne mută, ne opreşte, un timp ne mută încă
Şi-apoi în cutia neantului ne-aruncă...

catren de Omar Khayyam din almanahul "Planeta Şah" (1985)
Adăugat de Mihai Enachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

M-ai rânduit printre învinşi.
Simt că nu-mi este dat nici sa înving
şi nici să ies din luptă.
Mă voi cufunda în abis, ca să-i ating limitele.
Am să joc jocul înfrângerii mele.
Voi pune în joc tot ceea ce am
şi, când voi fi pierdut totul, voi juca şi fiinţa mea însăşi.
Şi poate că atunci voi fi recucerit totul
datorită totalei mele despuieri.

poezie celebră de Rabindranath Tagore
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Jocul poeziei
este un televizor cu lămpile
răcite în sânge

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cantecul Anei, cantat la zidire

e doar un joc
un joc in care viata
te vinde mortii,
in care sufletul ti-e vandut
fara sa primesti nimic

e jocul in care toti
avem zidul pregatit.

poezie de Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Joc

Se joacă cineva cu noi
De-a răsăritul de soare:
- Eşti acolo, spune,
În scorbura nucului
Îţi aud visele şi tăcerea
Cum se fac amare...
Se joacă cineva cu noi
De-a amurgul...

poezie de Daniel Zaharia
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Ne jucăm cu mingea atomică
A intereselor de politică
La lagărul mondial

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Joc

Începeam să mă topesc
în tot ce este firesc
şi sfârşeam de tot să mor,
în al razelor decor.
Orb fiind fără lumină,
destinu-şi găsi destină,
norocu-şi găsi noroacă,
iar tristeţea mea o joacă,
un şotron cu cretă albă,
insulară, lungă, slabă,
prin care săltând treceam,
pe când tu eram.

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

X şi O

Jocul inimii
are icsuri in cruci
goluri de zero
ce nu au timp
sunt puţine
în acest ritm vamp
a lumii ce joacă pe nisip
iubirea
vânturată după prima
furtună

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!