Poezii despre crengi și vânt, pagina 3
Nu mă sărută nimeni când apun
Mă sărută înserarea
Cum sărută valul marea,
Cum sărută vântul ramul,
Cum sărută ploaia geamul.
Mă sărută despărțirea
Cum sărută cu privirea
Un copil pe gânduri dus,
Trist, al soarelui apus.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am mulți frați în sutane
Am mulți frați în sutane
în sud, unde în mănăstiri lauri cresc.
Eu știu cum ei Madone zugrăvesc
cu visul tineri Tiziani privesc
prin care Domnul va intra-n saloane.
Dar, pe măsură ce mă înclin în mine:
Domnul mi-e-ntunecat și-i ca o țesătură
de rădăcini ce beau tăcute seva.
Eu mă înalț din din dulcea Lui căldură,
mai mult nu știu, căci ramurile mele
adânc se odihnesc și-n vânt adie.
poezie clasică de Rainer Maria Rilke (20 septembrie 1899, Berlin-Schmargendorf), traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Andriescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce te legeni?...
- Ce te legeni, codrule,
Fără ploaie, fără vânt,
Cu crengile la pământ?
- De ce nu m-aș legăna,
Dacă trece vremea mea!
Ziua scade, noaptea crește
Și frunzișul mi-l rărește.
Bate vântul frunza-n dungă -
Cântăreții mi-i alungă;
Bate vântul dintr-o parte -
Iarna-i ici, vara-i departe.
Și de ce să nu mă plec,
Dacă păsările trec!
Peste vârf de rămurele
Trec în stoluri rândurele,
Ducând gândurile mele
Și norocul meu cu ele.
Și se duc pe rând, pe rând,
Zarea lumii-ntunecând,
Și se duc ca clipele,
[...] Citește tot
poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Este disponibilă și traducerea în portugheză.
Stau în cerdacul tău...
Stau în cerdacul tău... Noaptea-i senină.
Deasupra-mi crengi de arbori se întind,
Crengi mari în flori de umbră mă cuprind
Și vântul mișcă arborii-n grădină.
Dar prin fereastra ta eu stau privind
Cum tu te uiți cu ochii în lumină.
Ai obosit, cu mâna ta cea fină
În val de aur părul despletind.
L-ai aruncat pe umeri de ninsoare,
Desfaci visând pieptarul de la sân,
Încet te-ardici și sufli-n lumânare...
Deasupră-mi stele tremură prin ramuri
În întuneric ochii mei rămân,
Ș-alături luna bate trist în geamuri.
sonet de Mihai Eminescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vânt de toamnă
Sufletul
dezbrăcat în frunzișul iubirii
de vântul furios ce frânge crengile moi,
trunchiul scrijelit de timp,
tainic labirint.
În mine
se cuibărește pasărea dorului,
se înfruptă animalic
din iluzia dulce a dragostei-
floare albă
legănată de vântul... durerii.
poezie de Elena Lavinia Niculicea (10 septembrie 2010)
Adăugat de Elena Lavinia Niculicea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Linie rustică
Livezile poartă în scutec florile;
ca un tub de orgă sună morile.
Un pom uscat defuncta iubire;
vânt furișat printre crengi, subțire.
O pleoapă ceața serii lăsată;
orologii ruginite fără să bată.
Seară vastă, râsetul teafăr;
la căpătâi de veghe un luceafăr.
Numai morile, morile
nu-și mai tac plânsorile.
Peste toate clapele
scutură lumina desfrunzită apele.
poezie de Dominic Stanca din O sălbatică floare (1976)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cât mai este natura vie
Vânt cald, ce tot bate-n crengi
Printre picături de ploaie să culegi
Caise galbene să-ți umple sufletul
De înălțime tremur și eu și pământul.
Furtuna vine odată cu roua dimineții
Ziua-i lungă și te alungă-n drumeții
Brațele grele vântul sus mi le ridică
Zgomote de păsări liniștea mi-o strică.
Păsări grăbite zboară printre nori
Fug unde-i cald și multe culori
Aeru-i toxic, înțeapă, ucide natura vie
Câte zile mai sunt, toți ar vrea să știe.
poezie de Eugenia Calancea (15 iulie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte de toamnă
Tăcere... e toamnă în cetate...
Plouă... și numai ploaia dă cuvânt
E pace de plumb, e vânt, și pe vânt
Grăbite, trec frunze liberate.
Deschide, dă drumu, - adorato,
Cu crengi și foi uscate am venit,
În târg, o fată tristă a murit,
Și-au dus-o pe ploaie, și-au îngropat-o...
Dă drumu, e toamnă în cetate -
Întreg pământul pare un mormânt...
Plouă... și peste târg, duse de vânt,
Grăbite, trec frunze liberate.
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Triumful purității
Ninge tandru la Moldova
pe zăpadă eu am scris
însă vântul mi-a șters slova
ochii iernii s-au deschis
Pe zăpadă eu am scris
imn femeii ce-o iubeam
dar a viscolit și-n vis
a înmugurit un ram
Imn femeii ce-o iubeam
însă vântul mi-a șters slova
și precum un tei din ram
ninge tandru la Moldova
Pe zăpadă aș mai scrie
cu miros de iasomie
poezie de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
April
Într-o ramură-nflorită
E-agățat un cuib, în tei.
Ramura e legănată,
Legănându-și cuibul ei.
Vântul murmură prin floare,
Adormind-o cu descântul.
Pasărea surâde-n aripi,
Cunoscând că-i numai vântul.
Mi-a zburat de mult din floarea
Sufletului pasărea,
Aripi ca-ntre fulgi cicoarea,
Verde-n piept ca zarzărea.
O tot caut de atunci
Prin pădure, prin copaci.
Pasăre cu aripi lungi,
Unde ești și ce mai faci?
poezie celebră de Tudor Arghezi din Cadențe (1964)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre crengi și vânt, adresa este: