Poezii despre criză și timp, pagina 3
Rondelul meu la 65 de ani
De la distanță, par un om normal:
Am cap și patru membre inegale,
O burtă, crize reumatismale
Și greutate - peste un chintal.
În cap am păsări și-alte animale,
Cântând dumnezeiește sau banal,
De la distanță par un om normal,
Am cap și patru membre inegale.
În mine port fiorul ancestral,
Zburând cu două aripi colosale,
Dar uit să-mi iau pastilele, banal,
Și când mă chinuiesc dureri de șale!
De la distanță, par un om normal!
hipersonet de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Abuz de z
Te zăresc cum cazi arzând în zare
Tu suflet zămislit în zori de zi
Tu care ai zis în zapiț că ziua e păzită
De zeii cei cruzi ce hoinăresc pe străzi.
Deviza ta crezută de cei ce ezită
Să vază prezentul îmbrăcat în zale
Cu zile fără criză cu zâmbete pe față
Și fara dezbinări care să dea târcoale.
Diluezi eczeme ce erozionau Pământul
Cu zilele oftezi, mereu te paște groaza
Noi încă cutezam să îți zâmbim în față
În loc să ne zbatem să alungăm piaza.
Pierzându-ne-n moloz căutând zincit
Căzut de prin zestrea zeilor din cer
Ne retrezim dorința de mult putrezită
De a avea o zi cu clipe ce nu pier.
poezie de Alin Ojog (7 noiembrie 2021)
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ultima cafea
Hai, Moarte, să bem o cafea
Ți-o fac cu caimac, aromată
Mai leapădă-ți coasa cea grea
Și mantia asta ciudată.
Te rog să iei loc în fotoliu
Nu mă supără dacă fumezi
După cine ești, Moarte, în doliu?
De ce tot suspini și oftezi?
E foarte fierbinte cafeaua
Nu te grăbi, că te frigi
Mai lasă-mi pe cer, încă, steaua
Dacă eu am să mor, ce câștigi?
Ai venit să mă iei în persoană
Prea mare onoare îmi faci
Din toată specia asta umană
Numai pe mine mă placi?
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor (7 septembrie 2015)
Adăugat de IvanovCecilia
Comentează! | Votează! | Copiază!
în urma mea
rămân cărările neumblate prin locuri
străine cu umbre crescute din surâs
calc cu gândul deformat după criza
de râs vinovat care ne mai miră
mersul e anevoios prin grijile zilnice
culeg versuri scuturate din copacii
ascunși prin sumbre povești
în urma mea o umbră rămâne desprinsă
dintr-un film horror cu inima cât un purice
mă avânt într-un alt amurg de ciocolată
cu alune și iubire veșnică și stângace
citesc slovele scrise mărunt pentru ochii
obișnuiți cu lacrimile vărsate pe hotar
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și cu asta ce-am făcut?
Ne-am trezit din hibernare
Și-am strigat cât am putut:
Sus Cutare! Jos Cutare!?
Și cu asta ce-am făcut?
Am dorit, cu mic, cu mare,
Și-am luptat, cum am știut,
S-avem nouă guvernare?
Și cu asta ce-am făcut?
Ca mai bine să ne fie,
Ne-a crescut salariul brut,
Dar trăim în săracie?
Și cu asta ce-am făcut?
Ia corupția amploare,
Cum nicicând nu s-a văzut,
Scoatem totul la vânzare?
Și cu asta ce-am făcut?
[...] Citește tot
poezie celebră de Constantin Tănase
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Ultima cafea
Hai, Moarte, să bem o cafea
Ți-o fac cu caimac, aromată
Mai leapădă-ți coasa cea grea
Și mantia asta ciudată.
Te rog să iei loc în fotoliu
Nu mă supără dacă fumezi
După cine ești, Moarte, în doliu?
De ce tot suspini și oftezi?
E foarte fierbinte cafeaua
Nu te grăbi, că te frigi
Mai lasă-mi pe cer, încă, steaua
Dacă eu am să mor, ce câștigi?
Ai venit să mă iei în persoană
Prea mare onoare îmi faci
Din toată specia asta umană
Numai pe mine mă placi?
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor (7 septembrie 2015)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Lucrurile s-au terminat (1911)
Cuprinși de frică și de neîncredere,
cu mintea agitată, cu privirea îngrijorată,
încercăm cu disperare să inventăm căi de evadare,
un plan să evităm
pericolul evident care ne amenință atât cumplit.
Iată, am greșit crezând că nu ne așteaptă niciun pericol:
știrile au fost greșite
( sau noi nu le-am auzit, sau nu le-am înțeles).
Altă catastrofă, una despre care nici nu ne-am imaginat,
se aruncă deodată, cu violență, asupra noastră
și găsindu-ne nepregătiți acum suntem în criză de timp
ne spulberă fără milă.
poezie de Constantine P. Cavafy, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Criza de la TV
Cum criza asta ne-a lovit pe toți,
Canalele de news sunt afectate,
N-a mai murit nicio celebritate,
Sau, pe departe, vreunul din nepoți,
S-apară pe ecrane plini de vână,
Cu bomba zilei: Azi a sucombat
Un star din Hollywood! Un șef de stat!
Și-ar fi în aer înc-o săptămână.....
Plecă și Michael Jackson, fie-i Doamne
Țărâna mișcătoare sub cavou!
A fost lozul cel mare, un cadou,
De și-au cernut mălaiul pe trei toamne,
Apoi, mai dete colțu' nu-știu care,
Un scriitor, mă rog, eu nu citesc,
Păi l-au frecat la "news", de socotesc
Pe-o lună și-au scos banii de parcare....
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Hai să dansăm,hai să iutăm
Pe când se făceau cărțile, jocul nu mai conta ca joc, doar
mâinile, cu degetele ca niște lumânări ardeau la
marginea ușilor
pe care intrau să se vadă livizi
și ai nimănui, pierzându-ne viața
în folosul unui rictus pe care inevitabil îl producem
prin declanșarea unei crize care se lasă cu
"La mulți ani trăiască!", cu dans și
a doua zi cu uitare...
Doar muzicuța prietenului meu
mai dădea veste cartierului că încă trăim
și muzica ne mai ține respirația. În rest, ce să mai zic,
zac tomberoanele ca parlamentarii în baruri.
poezie de Gellu Dorian din În absența iubirii
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Durere românească
N-am cunoscut mai sadică durere,
Mai nemilos, ori mai teribil chin,
Încât, la disperare,-o mângâiere
S-o caut într-o cupă de venin,
Și nici calvar, nici crunte suferinți,
Să te aducă-n stare inumană,
Uitând, cât ar fi noaptea de cuminți,
Să-ți bați copiii, ziua, de pomană;
Nu este caznă,-ncât ai accepta,
Indiferent ce tare ești de vână,
Să nu-ți mai pese, tu, în casa ta,
Cu soacra dacă stai și-o săptămână,
Sau vreo tortură crudă, bestială,
Mult mai feroce,-ncât să nu ai parte
Ca pân' s-ajungi în stare de sminteală
Să îți iubești dușmanul tău de moarte,
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre criză și timp, adresa este: