Poezii despre dans și timp, pagina 3
Cântec pătimaș
e seară,
toamna își priponește
toți mânjii în livezi.
cu ceară
pică o crizantemă
peste dovleci obezi.
o moară
trage pe roata mare
un vraf de stele verzi.
în gheară
buha agață ramul
în lună plâng trei iezi.
treci iară
și-n astă-nverșunare
cu sângele-mi dansezi!
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Visul cel dintâi
Îmi place cum te bucuri,
Îmi place cum dansezi,
Îmi placi în orice clipă
Din zi sau când visezi.
Ești cântec, bucurie,
Ești dorul meu prezent
În timpul care trece,
În lipsa ta, prea lent.
Ești îngerul iubirii
Din visul cel dintâi
Când noaptea mă cuprinde
Și numai tu rămâi.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mireasa timpului meu
Dacă aș rezerva timpul să stea în loc
l-aș învăța să asculte tic-tac-ul inimii mele,
i-aș povesti întâmplări din lună și stele,
i-aș înșira, ca pe ață, vrute și nevrute
și-apoi, l-aș seduce.
Universul ar încremeni, ar asista, mirat și contrariat,
la scena iubirii eterne, iar eu, mireasă aleasă,
voi cânta partitura stelelor căzătoare,
cu refrenul în rime de dorință,
imitând zborul îngerilor.
Dansul nupțial ne va cuprinde și ne va prinde
în spirale de suave șoapte alunecânde,
ecou de nepătruns,
spre alte lumi, nelumești,
acolo unde vom fi contopiți
în eternitatea nemărginirii.
poezie de Daniela Tiger
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Poeții ciocnesc inimi și varsă jos cuvinte
Dansează Luna din cratere cu pace
Și cântă moartea dulce suflând în oseminte
Se-aruncă foi, se strigă, se tace și desface.
Poeții
stau la masă
și-și plâng în palme munți
în ochi își plâng misterul și inima în pumni.
Poeții!
Câtă groază să fie și pe îngeri
Căci îi trezesc din somn
Și le scrâșnesc din aripi
Și se sărut pe frunți.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dans
să dansăm
i-am cerut
celei ce mă privea
să risipim
neputința
de a iubi
muzica
ne va uni trupurile
la ceasurile serii
vom afla îmbrățișarea
cu frunze și vânt
dorința va fi stăpână
luna va grăi
inimilor
din marea de cuvinte
ne vom clădi tăcerea
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dorul Danseaza
Văd dorul cum dansează
În umbre argintii
Îndrăgostiți visează
Flori albe și câmpii.
Plutesc și delirează
Pe dealuri, peste vii
Fluturi ce-n zbor flirtează
Secunde cât sunt vii.
Secunda lor durează
Eterne veșnicii
Și clipa ce dansează
E numai bucurii.
Aș vrea și eu, cu dorul
În zbor să pot pluti
Cu mâna, vântul
De-aș putea opri, secundele
Le-aș transforma in veșnicii
Pe tine iarăși
Atunci eu te-aș iubi
Și viața-ntreagă doar ție
[...] Citește tot
poezie de Monica Trif
Adăugat de Monica Trif
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un vechi tango
Un vechi tango și dansu-ncepe lin
Cu pașii rari și trupurile-aproape
Privirile duioase de sub pleoape
Au frumusețea cerului senin.
Mi-e sufletul de încântare plin
Și-ncearcă din visare să se-adape
Un vechi tango alunecă pe clape
La un pian ce cântă în suspin.
E adevărat sau numai o părere,
Doar clipele frumoase sunt tot rare?
Aleargă-n timp secunde efemere.
În universul cu a lui mișcare
Cu acel tangou cu dulcea-i mângâiere
Plin de tandrețe și de-nfiorare.
poezie de Petre Gigea-Gorun din Lumini de amurg
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cum Trece Viata
trec anii grei și viața-mi trece
ca un pasager
eu mă grăbesc s-ajung departe
chiar dacă trec prin ger
și rog Stăpânul Timpului
să-mi ea bonus, un an din cer
dar ce mai pot să sper
un an în minus sau în plus
oare pot eu să fac
din tinerețea mea un scut de fier
când văd frunzele vieții mele
în dansul vântului cum pier
și nu mai am putere
nici măcar să sper
mă-ntorc și socotesc mereu
câți ani din viața mea
pierdut-am în eter
poezie de Monica Trif
Adăugat de Monica Trif
Comentează! | Votează! | Copiază!
Blues cu iedera si stejar
Vai, printr-un vegetal abuz,
O iedera si un stejar,
Incremeniti, danseaza blues
Si radacinile tresar.
Si luna sus, ca un cinel,
Cutremurandu-se mereu
Si iedera vorbind cu el
" Sa mai dansam, iubitul, meu!".
N-au nici un drept, n-au nici un drept,
La dans, la tot ce indraznesc,
Dar el o trage catre piept
Cu-n gest aproape omenesc.
Si daca ei, printr-un abuz
Si-un gest al lumii de apoi,
Danseaza blues, danseaza blues,
De ce nu am dansa si noi?
poezie celebră de Adrian Păunescu din Sunt un om liber
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dans desuet
când cântecul de mierle mă mângâie-n timpane
dansez în zorii zilei elegant grațios menuet
emoții fericite se scurg până-n tendoane
și nu țin socoteala gândului desuet.
întind brațe spre Luceafăr partenerul meu
deasupra capului cresc bolte de lumină
mă învârtesc în jurul lui mereu mereu
minunata fericire nu se mai termină.
dansez și cadril dansez și o polcă
dansul îmi este imprimat în sânge
trăiesc beatitudini de femeie barocă
febrilă frenezie sufletul mi-atinge.
melancolia albă ca perla în scoică
freamătă în trup când visul se stinge.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre dans și timp, adresa este: