Poezii despre depășire și iubire, pagina 3
Pace!
Ce dorința, ce cuvânt!
Să fie pace pe Pământ!
Ce noțiune, ce concept!
Să fie pace pe Pământ!
Ce sentiment și ce stare!
Doar să fie Pace, Pace!
Ce Iubire, ce Putere!
Pace fie, Pace, Pace!
Monumentul cel mai înalt
Ce depășește a Iertării prag
Aripi de Lumină are
Pace fie, Pace, Pace!
Este cea mai puternică Iluminare
Pace fie, Pace, Pace!
Să lumineze întreaga Planetă
Doar cu Pace, Pace, Pace!
De unde EȘTI TU, DOAMNE
Te rugăm doar DĂ-NE PACE!
[...] Citește tot
poezie de Anamaria Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Corabia viselor
Corabia viselor mele mă poartă
pe mări liniștite și fără sfârșit,
urmând o cărare trasată de soartă
de când mie-n viață mi-am fost răsărit.
Plutesc în derivă, curentul mă duce
spre zări înspre care nicând n-am privit,
iar mintea se zbate-ntr-un fel de răscruce
și-ar vrea să mă-ntoarcă spre visul iubit.
Chiar vântul mă-mbie spre apele calde,
spre zări tropicale de-un verde plăcut,
spre insule care iubesc să se scalde
în valuri ce trec peste ele-un sărut.
Un gând îmi străbate prin minte și visuri,
ieșind în lumină din vechi amintiri,
șoptește în pânze, adie înscrisuri
și-alege cărarea mai vechii iubiri.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Zece
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pluralul feminin
Mă copleșesc iubiri pierdute-n zare,
Mă înspăimântă cele oferite.
Ieșiți voi, frunze noi, înmugurite.
Vă voi plăti acum, nunți necesare.
Zăpada cade, veșnică ninsoare.
Întârziate ierni, și reci, sleite,
Priviri de-amici. Cum pot să nu palpite?
Și-o anevoie de urcat cărare.
Amoruri noi, amoruri depășite,
Amestecându-vă prea mult în gând
Și-n discordanțele eoliene.
Ci vino, primăvară, vino, vânt,
Să mături cu răsuri nechibzuite,
Din piept, amorurile imperene.
poezie clasică de Charles Cros din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Veronica Porumbacu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
iubirea în sine
și-a depășit prerogativele
de noapte a minții
stau la o masă rotundă
cu lupul flămând
avid de lumină
pe scaunul rămas
imperfect
pe două picioare
cu dintele cariat
ce molfăie ultima cină
fără să știe când
unde
de ce
lupii urlă spre lună
rămân
iubire ce-ți port îmbrăcată
în strai de pământ
și tânguire de bot
atins de zăpadă
[...] Citește tot
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Radiografia
Radiografia sufletului
Se citește în harta ochilor,
În mersul trupului
Și în zborul gândurilor.
Radiografia speranțelor
Se citește în stelele Universului,
Că și în puterea iubirii
Și a dorințelor divine.
Radiografia trupurilor
Este doar un biet clișeu voalat
De timpul ce trece peste el
În adâncul necunoscutului.
poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toamnă
Copacii se dezbracă de vibrații,
Izvoarele se culcă în poeme,
Privighetoarea și-a pierdut din grații
Iar trandafirul, îmbrumat, se teme.
E toamnă altoită cu-ntrebări,
De mâine, gândul va cerși petunii
Și, altoiți cu-albastre depărtări,
Tânjim spre cerul ce prieten nu ni-i!
Acidul toamnei trece peste prund...
Iubito, puritate-adânc timidă,
Să nu te ardă clipa, te ascund
În gândul meu, eternă piramidă!
poezie de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Margini
Ce ne-a mai rămas
de făcut?
Nimic.
Cuvântul ăsta
mi-a depășit întotdeauna
puterea de înțelegere.
De ieri, ne-am luat sufletele
și-am plecat în direcții
diferite...
Fiecare își caută drumul,
fiecare știe de
unde-a-nceput rătăcirea...
Oare vom putea vreodată
să ne lipsim de dragoste?
Dragostea, era drumul
nostru
și părea nesfârșit...
Ura l-a mărginit...
poezie de Any Drăgoianu (2009)
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trandafirul
de ceva timp încoace
o tulpină de trandafir
plină de țepi
crește în interiorul meu
cred că a depășit deja
faza de floare
pentru că i-am simțit
parfumul
de câte ori am iubit
sau am suferit din dragoste
acum deja merge spre
maturitatea deplină și
apoi spre declin
la sfârșitul vegetației lui
mă voi prezenta în fața
Lui Dumnezeu cu semințele
și cu un butaș
[...] Citește tot
poezie de Emilian Mirea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu spune NU!...
Nu spune NU, când tu simți DA,
Nu te opune când iubești...
Ea îl chema, el refuza
Iubirea ce o tot gonești...
Nu te mai încărca cu vină,
Păcat nu este când iubești...
Lasă iubirea ca să vină,
Nu te opri să risipești...
Nu te mai reprima în toate...
Tu mă iubești cu suflet pur;
Destinul ne va uni, poate...
S-atingem culmile de-azur...
Hai să zburăm spre fericire!
Deși, demult nu cred în ea...
Dar cred în dragoste, iubire,
Ce nimeni nu îți poate lua!
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vinovăție fără vină
Eu te iubesc, femeie - epocă glacială
Departe, rece, a tutror, străină
Și nebunia-mi cânt, în versuri, cu sfială
Și-ți cânt vinovăția ce n-are nici o vină...
Eu te iubesc, femeie a primului meu foc
Păzit cu strășnicie în peșteri mohorâte
Te mai iubesc, femeie a mutului noroc
Ce l-ai adus iubindu-mă - știindu-te iubită...
Eu te iubesc, femeie a veacului de bronz
A primelor războaie purtate pentru tine
A primului colac de grâu râșnit din orz
Și-a primului lătrat neîmblânzit de câine...
Eu te iubesc, femeie a tristelor milenii
Pentru neprihănirea jertfitului Hristos
Și pentru modestia de-a-mi naște numai genii
Când parcă, iată, parcă... când gata, nu mai pot...
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (23 mai 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre depășire și iubire, adresa este: