Poezii despre diamante și inimă, pagina 3
Trilogie
azi scriu cu raze un poem de suflet
lumini jucăușe se-ntind pe coala albă
atâtea splendori am strâns prin umblet
le arăt lumii înșirate în salbă.
un zbor de fluturi am tatuat pe cord
emoții curcubeice alunecă în glezne
culorile iubirii topesc hain fiord
umplu cu frumusețe abisuri și bezne.
nu mă cert cu norii nu mă cert cu vântul
răcoresc pământul când arșița e mare
eu m-am legat de cer și îi ofer cuvântul
diamant de spirit factor de alinare.
mi-am dat inima iubirii bate în magic ritm
Cronos îmi este prieten cu sacru algoritm.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Joc de mâini
Iubesc tăcerea din sufletul meu
Și gândul din vis ce-mi vorbește
Atingerea mâinilor iubire-i mereu
Gesturi tandre simțiri răscolește
Palma de mi-o atingi cu gest ușor
Eu sunt cuprinsă de furnici și fiori
Geana pe palmă ți-a cazut din zbor
Lacrimi de fericire ai până în zori
Joc de mâini ce-mi vorbesc de dor
De depărtarea ce o avem uneori
Căldură primesc din al inimii izvor
Sufletul este pereche, ochi zâmbitori
Tu mâna mi-ai dat, în lume am plecat
De mână mergem amândoi pe drum
Ne am legat de mână cu un diamant
Unită prin mâini femeia este de bărbat
[...] Citește tot
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Diamant de rouă
ÎIn iadul nostru de cărbuni
În care încerci să te lipești de cineva
Să incerci și să simți că iubesti
Murdărindu-te din dorințele lor cărbunare
Găsești diamantul de rouă
Din plânsul nevăzut in intunericul
Minelor de suflete
Și are o lumină că ar putea lumina
Toate aceste lagăre de nevoi ale noastre
Dar in viteza noastră de a descoperi
Filoane mai mari de ceea ce par diamante
Ce sunt doar cărbuni cu oglinzi pe ei
Trecem pe lângă acel infim dar infinit diamant al inimii
Ce are o lumină si puritate
Ce nu o găsesti in toate minele de suflet ale universului
El stând si asteptând palma care să-l culeagă fără al murdări
Chiar dacă palma e plină de praful săpăturilor in suflet
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tai lemne
Glasul tău e tot acolo
Unde florile nu mor,
Mașinile gri nu au loc de parcare...
Cu sufletul mov,
Speranțele verzi,
Visam numai stele.
Tu de ce nu crezi
În inimi?
Obstacole caut,
Diamante vânezi,
Privirea aceea
Era pentru mine?
Cu sânge te vreau,
Cu zâmbete fugi,
Pastelele și gofrele
Sunt mai gustoase
Decât slănina.
Într-o zi sufletul tău
S-a pierdut pe o bancă înghețată.
Eu am aflat
[...] Citește tot
poezie de Mircea Țenche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lady D
Aș vrea să cuprind o poveste în brațe,
dar povestea mea ești tu,
așa te am mereu
în caietul meu cu vise,
nu contează că ne desparte
un ocean de tăcere,
că vârful munților
trece dincolo
de ceața gândurilor noastre,
că păsările nu mai zboară
dincolo de conturul sufletului tău,
ca râul se transformă în dor,
că eu,
eu exist doar prin privirea ta.
Nu ar conta
că visele noastre
slefuiesc diamantele uitări,
făcând spațiul dintre noi
să pară o oază de necuvinte,
acolo unde literele
[...] Citește tot
poezie de Mihail Coandă (22 noiembrie 2016, Rîpa, Motru)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi se văd diamantele pe obraji după furtună...
Sunt umbra care stă lipită de tine și aud
soarele cum îmi bate în inimă după furtună,
sunt melancolia vie în care doarme
îngerul născut din ploi.
Albastru de izvor ți-e numele,
tremură ca aerul bătut de vânt când îl șoptesc,
întorcându-se în ecouri
cu floare ninsă din aripile îngerului adormit.
Mă privești și mă descânți ca pe o floare
să rămân până îmi alunecă dorul din ochi
pe buzele albite, să mă pierd, să nu mai știu ce sunt.
Dacă sunt sau nu pasăre scăpată din moarte,
s-a umplut cu viața ta pentru că n-a mai încăput
în somnul îngerului.
Întorcându-mă pe pământ fără tine,
mi se văd diamantele pe obraji după furtună:
sunetul unui cântec îndepărtat al acestui suflet
care nu mai e el însuși suflet.
[...] Citește tot
poezie de Camelia Oprița din poetii-nostri.ro
Adăugat de Elena Maria
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nunta de aur
În bruma vieții iubirea revigorează,
Se reînoiește în inima care visează,
Vrea să aibă diamante și virtute,
În ochi să-i crească stelele din munte.
Vrea să fie iubirea, iubirilor senine,
Scrutează cerul vieții să se simtă bine,
Uimitoare să-i fie sclipirea din albastra zare,
Săgețile din inimă să-i fie razele de soare.
Dorul prelung să-i răscolească trupul,
Să fie căprioara ce-o aleargă lupul
În dragostea fierbinte și nimic mai mult,
Toamna să-i aducă roade pe pământ.
Rodul cel mai mare să fie dătătoarea
Nunții de aur cu toată încântarea,
Inima să fie diamant-virtute,
Să fim împreună condor în vârf de munte!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte bună
Stau pitit zilele să apari licurind,
Să te păzesc în alb căuș de lună,
Să-ți iei din poleitu-i de argint
Noapte bună!
Te aștept să calci pe drumul către casă
În amurgu-n ciripituri mii, pe strună,
Să-ți iei din zborul păsării... Crăiasă,
Noapte bună!
Pândesc la colțuri să nu am rival
Când singură ieși, nu cumva să-ți spună
În locul meu cu atâta drag, sideral
Noapte bună!
Stau bec aprins în al tău abajur
Și nu mă sting de-l stingi cu fină mână;
Să-ți fiu pururi lumină... Îți conjur
Noapte bună!
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (5 mai 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Elogiu iubirii
iubirea triumfă învinge-n orice luptă
crează tunele în muntele stâncos
urcă temerară pe creasta abruptă
transmite curajul și celui fricos.
uneori iubirea miracole face
vindecă depresii operează subtil
se extinde în lume în zile de pace
înnoadă mângâieri, în toate are stil.
iubire-ai pretutindeni nestemată
face diamantul să strălucească
inima cu dragoste este animată
vise și speranțe știe să dăruiască.
vreau să cuprind iubirea sublimată
de lumina sfinților din slava cerească.
sonet de Floarea Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Elogiu iubirii
iubirea triumfă învinge-n orice luptă
crează tunele în muntele stâncos
urcă temerară pe creasta abruptă
transmite curajul și celui fricos.
uneori iubirea miracole face
vindecă depresii operează subtil
se extinde în lume în zile de pace
înnoadă mângâieri, în toate are stil.
iubire-ai pretutindeni nestemată
face diamantul să strălucească
inima cu dragoste este animată
vise și speranțe știe să dăruiască.
vreau să cuprind iubirea sublimată
de lumina sfinților din slava cerească.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre diamante și inimă, adresa este: