Poezii despre familie și moarte, pagina 3
Lagărul
Lagărul mi-a furat copilăria și mi-a închis cerul de deasupra-mi
Lagărul mi-a luat forța brațelor și speranța din priviri.
Lagărul mi-a ucis familia
Din om liber, m-a făcut prizonier.
......................................................
Lagărul m-a ucis într-o zi de vară timpurie,
Iar eu am reînviat în primăvara următoare,
Liber, cu privirea netemătoare
Am ieșit de acolo puțin mort și puțin viu,
Dar triumfător,
Mai mult palid decât trandafiriu.
poezie de Harry Ross din Auschwitz, țara morții: eu nu pot să uit și nu pot să iert (2011)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
A ști sau a nu ști să arzi
acum știu că
sunt născut din
scrumul țigărilor
fumate de viața mea!
văd și vălătucii de fum din cer,
care mă așteaptă pentru reîntregirea familiei de cenușă
și
decontarea cheltuielilor pentru aripi și lecții de zbor...
mai încolo, pe un vârf de munte
cu sprâncenele agățate - a mirare - de nori,
moartea bea, plictisită, cafele,
și-mi trimite, gratis,
cursuri de scris epitafuri!
Dumnezeu scrie și el,
(o formulă nouă pentru
mărimi proporționale:
"regula de doi simplă"),
scrie și citește
[...] Citește tot
poezie de Florin Constantin Verdeș din Antologia "Revista eCreator" (2017)
Adăugat de Florin Constantin Verdeș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mai crezi?
Sunt satul de-nsalaciune
Si satul de promisiuni
Vorbesc ptentr-o natiune
Cu glas dat de la strabuni.
Ce era iubirea-odata
Astazi oare ce mai e
Fiind in stare pentr-o fata
Sa uiti de familie.
N-am sa mint cu nepasare
Cum o fac prea multi poeti
Ca la ultima suflare
Tu si tu si tu regereti.
Am iubit si eu o data
Cel putin asa credeam
Fu o vreme minunata
Ce sa zic.. visam!
[...] Citește tot
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Dorințe
Dincolo de toate, este dorința de a fi singur,
Deși cerul se întunecă de numărul scrisorilor-invitație,
Deși urmăm procedurile indicate chiar și pentru sex,
Deși familia este fotografiată sub emblema companiei,
Dincolo de toate, este dorința de a fi singur.
Sub toate acestea, domină dorința de uitare:
Ȋn ciuda presiunilor insinuante ale calendarului,
A asigurarii pe viață, a pastilelor pentru fertilitate luate zilnic,
A aversiunii pe care privirea o are în vecinătatea morții ---
Sub toate acestea, domină dorința de uitare.
poezie de Philip Larkin, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gheorghiță
Deși nu am avut ocazia să ne cunoaștem niciodată
în sângele nostru se vorbește același dialect.
Pe aici încă se mai moare din greșelile altora.
În lumea aceasta pe care tu nu ai apucat să o distingi
toate dezastrele poartă același nume: OMUL.
Mama Lucreție, deși nu recunoaște, încă te mai visează.
Uneori, ochii ei de un albastru infinit ascund de ochii celorlalți lacrimi.
Gheorghiță, stropii aceia de suflet sunt rugăciuni pentru tine
și deși nu îți mai pronunță de mult numele
abia așteaptă să te revadă.
Satul și-a schimbat doar fața. Cămările oamenilor au rămas aceleași.
Și cu toate că am plecat cu toții din el
într-un fel am rămas acolo.
Tată Oane încă se mai teme de injecții.
Odată a făcut preinfarct și aproape că ți-a simțit degetele pe mână.
Cândva te va legăna din nou cu aceeași neștirbită afecțiune.
Dar nu încă, dar nu încă...
Gheorghiță, probabil astăzi ai fi fost un bărbat bine,
cu casă, cu familie și cu copii.
Uneori am fi pescuit împreună din prăpastiile vieții absolutul.
[...] Citește tot
poezie de Gabriel Petru Băețan din volumul de versuri Headshot
Adăugat de Gabriel Petru Băețan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Barry Holden
În ziua când sora mea, Nancy Knapp,
Și-a dat foc la casă,
Îl judecau pe doctorul Duval
Pentru moartea Zorei Clemens;
Stătusem în tribunal două săptămâni
Urmărind procesul, ascultând fiecare martor.
Era clar că el o lăsase însărcinată după ce o adusese în familie
Și că nu avea cum să lase
Copilul să se nască.
Well, atunci ce să spunem despre mine, cu opt copii,
Plus unul pe drum și cu ferma
Ipotecată lui Thomas Rhodes?
Când am ajuns acasă în noaptea aceea
(După ce ascultasem povestea călătoriei cu mașina
Și descoperirea Zorei în șanț),
Primul lucru pe care l-am văzut, chiar lângă trepte,
Unde băieții săpaseră căutând viermi pentru momeală,
A fost securea!
Și, cum intram, am dat peste nevastă-mea,
Stând înaintea mea, mare, gravidă.
[...] Citește tot
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Regret
Se pare ca cercul devine mai mic,
Prieteni, iubiri, familie, da!
Chiar cred c-am trait si n-am strans nimic,
Nimic pentru casa sau inima mea.
Raman tot mai singur si leac nu mai e
Iubirile trec, familia moare,
Ma duc iar la munca, sa strang, pentru ce?
Ca -i mai fericit ala care nu are.
Atat tin cu mine, un pumn de-amintiri,
Familie, prieteni... cu-atat am ramas,
Dar nu m-am ales cu nimic din iubiri,
Si -asa am ales sa fiu si mai retras.
Am frica de tot, de tot ce ma-nconjoara,
Incredere n-am, m-au ranit, ma lipsesc,
Familie, prieteni, iubiri... tind sa doara,
Si zi dupa zi tot mai mult ma feresc.
[...] Citește tot
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Azilul fagure
Graurul îmi diseca umărul. Eu studiam
cantina ca pe o marmură.
Din parchet tu înlemneai la pașii auziți.
Cădeau norii și se spărgeau în doi salcâmi
aiuriți
între care fagurele tortura o albină
Din când în când o fântână
suna la cumpănă
însă apa plecată trimitea crăpături
Elevii își uscau învățătorii în clase
cu dulapuri pline de calorifere
înghețate
ce înghețau morții
Paznicii fugeau după buze!
Îmi reciteau în minte
obuze
explozia nașterii. Tu te ferești de pereți!
Graurul îmi scormonea umărul!
În osia somnolentă a ochiului
mi-am trimis familia în exil
[...] Citește tot
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Testament
Săpați-mi în ziua morții mele
Mormântul în iubita Ucraină,
În stepa verde, necuprinsă,
Care surâde în lumină.
Voi sta de veghe-n lanul de porumb,
Ascultând prin anii care se petrec
Cum susură la praguri apa,
Valurile Niprului care tot trec și trec.
Când voi auzi cum, în năvala lor,
Duc cu ele către marea albastră
Sângele vrăjmașilor Ucrainei,
Voi părăsi definitiv țarina noastră,
Voi părăsi acest pământ și voi zbura
Spre-Naltul Tron Ceresc unde eu
Mă voi ruga... dar până în ziua libertății
Nu voi crede-n bunul Dumnezeu.
[...] Citește tot
poezie clasică de Taras Șevcenko, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Florența e liberă
stătea o nălucă fără permis de tre
cere pe ponte vecchio
se ridicase de
asupra orașului eliberat
de familia
medici știa că e infernul
scris de dante printre portocali
sau
măslini - știa de purgatoriu -
decolând pe un pegas sau un ducati
îi prevede moartea lui machiavelli
năluca e cu
prinsă de o spaimă
primește ajutorul lui virgiliu
poetul din divina comedie
e ghidul spiritual
fac checking pe ponte vecchio
poetul e nălucă și năluca e poetul
fac un film documentar
ultimul medici alungat fuge
[...] Citește tot
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre familie și moarte, adresa este: