Poezii despre gânduri și logică, pagina 3
Logica singurătății
mi-e cam frig în camera ta
obscură
plină cu rafturi de tăceri
ar fi mai bine dacă mi-ai sta alături
lângă veioză
și te-ai uita înăuntrul meu
să-mi spui ce-am mai citit
despre incertitudini
să-mi spui și mie cine sunt
de ce-mi sunt mie însumi
necunoscut
și chiar dacă nu-mi spui nimic
măcar învelește-mă pe picioare
cu absența gândurilor tale
și inventează
un străin de sine
care stă cu coatele tocite
de evidență
pe pervazul lumii
[...] Citește tot
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu mizați la mai mult
împart hrana în mod egal la toți
nu mizați la mai mult
nu știu să mă prefac altfel decât sunt
între noi se întâmplă mișcarea
noi ne înscriem în vârtejul ei
eu încerc să schimb datele problemei
tu vrei să le concentrezi pe o temă
las cercul deschis inițiativei
fiecare are propriile veleități
am uitat într-un gând expierența trecută
și caut alte forme de zidre în concert
cu voci la unison.
alung temerile care așteapătă după colț
îmblânzesc gesturile care mă denunță
și cuvintele care mă exprimă
numai pentru focalizarea luminii.
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rezultatul final
Nu există riscuri până la nivelul fatalului
niciun prag nu poate fi trecut liber,
orice cădere în subsol
amenință trecerea printre idealuri.
Axiomele sar din una în alta
se susțin reciproc,
încearcă să se definească prin enunțuri
care fixează punctul geometric
în cercul format de unghiurile potrivnice
la intersecția cu sfera noastră de interes
a formatului imaginar.
Din vârful fiecărui unghi ascuțit
coboară verticala certitidinii
în centrul fiecărui cuvânt pe care vi-l spun
și nicio literă
nu sună mai frumos ca o liră.
Nimeni nu se teme de moarte.
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (31 mai 2014)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înmormântat deja... mâine
Am o imensă milă de mine, cel ce va fi-ntr-o zi în cimitir
aproape gol de haine putrezite,
cu oase pe deasupra,
de frumusețea formei dezgolite
în atât de negru, nesfârșit sub flori, sau pir.
Poate-oi dori să mă ridic, nu știu, un pic,
dar văd că nu se va putea,
că atât de grea pe creștet va fi crucea,
de atâtea păsări, ce vor poposi, vor sta,
făr' să le mângâi cântecul ce-mi zic.
Voi fi milenii nemișcat, o lenevie
în lumea de departe, istovândă,
de aceea aș vrea de-acuma să-mi las gând,
când nu voi mai putea izbândă,
ce nu voi mai fi... un nimic demult, nici amintire vie.
Îmi storc mintea de logic și sufletul, o știu,
m-agăț cu palma întinsă, cu degete de atins,
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (2 ianuarie 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aviograma (în loc de manifest)
Hermetic somnul locomotivei peste balcoane ecuator
Pulsează anunț vast TREBUIE dinamic
serviciu maritim
Artistul nu imită artistul creează
Linia cuvântul culoarea pe care n-o găsești
în dicționar.
Vibrează diapazon secolul
Hipism ascensor dactilo-cinematograf
INVENTEAZÃ INVENTEAZÃ
Arta surpriza
Gramatica logica sentimentalismul ca
agățătoare de rufe
Pe frânghii cheamă împărăția afișelor luminoase
cherry-brandy vin trans-urban căi ferate cea
mai frumoasă poezie: fluctuația dolarului
Telegraful a țesut curcubee de sârmă
Iradiator declanșează stigmat a c d alfabet dentar
Stenografie astrală să vie
sângerarea cuvântului
metalic lepădarea formu-
[...] Citește tot
poezie clasică de Ilarie Voronca
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce nu se vede și nu se simte
gândesc și privirea-mi rămâne fixă
încep cu o căutare-n memorie
și fac legături între cunoștiințe
adaog ce știu și ce vreau să știu
fac o sinteză din care să se nască
forma logică de recunoaștere
în care numerele și semnele
capătă semnificații
de întrupare abstractă
dincolo de ele Dumnezeu
verifică
tainele creației sale.
mă inființez în fiecare gând
pe cele exagerate nu le selectez
cu restul nu știu ce să fac
poate scapără undeva o idee
dar nu mă pierd în așteptare
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Șah și mat pe-un repurtat
Iar mi-am uitat coroana-n
regat de nesupuși
mi-e trena răsfirată
pe-un gând amnistiat
voi sta cu demnitate
la masa lui Brâncuși
ironizând misterul
vădit pe-un "șah și mat".
Mușcând ușor din buze
când regele ieșea
corespondând prin viciu
c-o logică defunctă
strategic structurat
bravând reguli sadea
pierdeai partida-n fugă
secundă cu secundă.
Schimbam pioni și ture
c-un "pat" țineai remiza
[...] Citește tot
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gânduri noi
Era o-nvălmășeală de secvențe
în mintea sa, pe drumul din pădure,
încât îi provocau incoerențe
în logica gândiri lui mahmure.
Vedea cum pașii săi strivesc în umbre
a razelor de soare veselie,
iar sunete venite din penumbre
îi cântă, prin copaci, o simfonie.
Voia, în ochii tulburi, limpezire,
în suflet, printre gânduri și în viață,
mergea pe vechiul drum, dar n-avea știre
de ținta lui în noua dimineață.
Își amintește noaptea cea din urmă,
de ea, de-o fericire nepereche,
dar, dincolo de asta, chiar de scurmă,
nu poate da de-o amintire veche.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
...tot mai aproape-i funia de par
... tot mai aproape-i funia de par
și tot mai scurți la naiba telomerii
și mai adânci sintagmele tăcerii
într-un alzheimer larg și glaciar
s-a furișat așa nici nu știu când
această bătrânețe ireală
cu rătăciri de logică formală
de la mișcare înapoi la gând
și tot mai des mă caut în trecut
și tot mai trist reliefez prezentul
pe care uit total să pun accentul
deși o viață i-am plătit tribut
în lume se zvonește tot mai des
că s-a descoperit o clasa de enzime
și că degrabă nu mai moare nimeni
din miliardul ăla, de exces
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (12 decembrie 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mângâiați și-mbrățișați de soare...
Tu și el, doi rătăciți, doi loviți de soartă... prea triști.
Parcă erati doi copaci desfrunziți si goi, zilnic mângâiați de ploi
Dar sărutați de soare!...
Ce s-a-ntâmplat oare, cum v-ati aflat? V-ati vindecat?
Ea a plans, s-a rugat, a și înjurat, dar s-a-nălțat... Ai aflat?
.
Ți-ai inchipuit că era fericit, când a venit de v-ati întâlnit?
Imi amintesc, nu era toamnă, si-n suflet... și el ducea
De mult, a lui dramă ce încă îl durea, îl apăsa, nu se vedea...
Dar, sărutați de soare,
V-ațiîmbrățișat!... Si de mana, ați plecat veseli, chiar fericiți.
.
Soarele vă mângâia, soarele vă săruta, soarele vă-nfierbânta
Si amandoi, ați simțit că va fi un tainic viitor, împreuna... Si-a fost!
Vis, Eden pe pământ-paradis, de nimeni descris, doar simțit...
Întâmplare de uitare?... Nu, neuitată niciodată.
Între-un covor de gânduri, te-așteaptă si te cheamă oricand.
.
Stiu, că si orb de-ai fi, o vezi, o știi si ai gasi-o!
Ai invatat-o ca pe- lectie, logic, pe de rost și toata.
poezie de Garofița Popescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre gânduri și logică, adresa este: