Poezii despre lumină și munți, pagina 3
Să fie sâmbătă la prânz
Să fie sâmbătă la prânz
Cu un bagaj cât mai ușor
Când pe pământ sunt nunți
S-o luăm spre munți
De care ni-i atât de dor
Va fi și noapte mai târziu
Și vor veni și zori de zi
Dar prin păduri adânci
Până atunci
Ne vom urî, ne vom iubi
Duminica s-a desființat
Tu ești lumina unui plâns
Și pentru veci aș vrea
Iubirea mea
Să fie sâmbătă la prânz
S-aprindem foc din lemne verzi
Să hohotim ca doi nebuni
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Râul dintre munți
Mi-e dor de susur de izvor
De-al ierbii nesfârșit covor
De doina timpului trecut
De ziua-n care m-am născut
Imi este drag să văd prin lunci
Toți macii infloriți atunci
Sub cerul care lumina
Pământul țării, datina
Și râul dintre munți.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Râul dintre munți
Mi-e dor de susur de izvor
De-al ierbii nesfârșit covor
De doina timpului trecut
De ziua-n care m-am născut
Imi este drag să văd prin lunci
Toți macii infloriți atunci
Sub cerul care lumina
Pământul țării, datina
Și râul dintre munți...
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suflet petrecut
Scăzută zării blândă e țara minerală.
- Inel și munte, iarbă de abur înzeuat.
A ofilirii numai această foarte pală
Făclie, pe ghicirea Albastrului ouat.
Mințiri, lumini! Scăpată, doar sfânta, ca o maică
- Ars doliul ei; cu fruntea călcată de potcap:
Scăldând la dublul soare, apos, de la Drăgaică,
Rotundul, scund în palmă, duh simplu-n chip de nap.
poezie celebră de Ion Barbu din Joc secund (1930)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suflet pierdut
Scăzută zării blândă e țara minerală.
- Inel și munte, iarbă de abur înzeuat.
A ofilirii, numai această foarte pală
Făclie, pe ghicirea Albastrului ouat.
Mințiri, lumini! Scăpată, doar sfânta, ca o maică,
- Ars doliul ei; cu fruntea călcată de potcap;
Scăldând la dublul soare, apos, de la Drăgaică,
Rotundul, scund în palmă, duh simplu-în chip de nap.
poezie celebră de Ion Barbu din Joc secund (1930)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
șaptesprezece silabe
urmă pe zăpadă
raza în amurg
îi învață taina
*
pânza vântului taie
lumina
umbra-mi se apleacă
*
țiuit lin
prelung, împinge muntele nu
și umbra-i
*
clopot ars-întâiul
aud ecoul
sau sunet
*
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dincolo de tăcere
Apă de izvor verde-albăstruie
munte alb luminat de lună.
Înțelepciunea odihnitoare-a minții:
privire-n gol dincolo de tăcere.
am trecut peste un pod de piatră
am lăsat în urmă tot ce mă împovăra
polonicul meu pe o creangă pic poc
poezie de Hanshan, secolul al IX-lea, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Mânii, iubiri - ne-au frânt!
Vai, ochiul plânge, plânge!
O, Cehia plângând!
O, Spania în sânge!
Furi, munte, - negru nimb,
Lumina cu încetul...
O, Tată,-i timp, e timp
Să-Ți dau napoi biletul!
Refuz să fiu - refuz!
Refuz această viață
În Bedlamul ursuz!
Refuz cu lupii-n piață
Să urlu! - o, nu pot.
Și cu rechini bezmetici
Pe șes refuz să-not -
Pe spate. - Ochi profetici.
[...] Citește tot
poezie celebră de Marina Țvetaeva din Poezii (11 mai 1939), traducere de Aurel Covaci
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îngerii revin
Revin îngerii acum
Aidoma în munții noștri
În grafică color
După ce au fost alungați
De noi și de ai noștri
Din porniri păgâne
Din rele credințe
Coboară acum
Peste piscuri
În zboruri sacre
În zale de lumină
În zile de sărbători
Cu zel și elan
I-am așteptat
Dintotdeauna
Ca să revină
De pretutindeni
Din spații juxtapuse
Din hiperspații
Dar mai ales
[...] Citește tot
poezie de David Boia (9 iulie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea reînvie
Cerul cu stelele vreau să-ți ofer,
lumina ce este în ele,
izvorul cu apă vie,
munții semeți ce urcă spre slavă,
florile dragostei de pe câmpie.
Vântul aduce fiori ce trezește
inima lăsată pustie.
numai un cântec din adâncul tău
poate iubirea să reînvie.
poezie de Ion Răduț din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre lumină și munți, adresa este: