moarte şi mâini

Când dragostea nu vrea să moară

dezlipeşte posterul cu eroi îndrăgostiţi
e cojit pe margini
lasă porumbelul ud şi îngheţat
să respire cu mine sub pene

lasă-mă să citesc poveştile norilor
sunt o cochetă mică şi proastă
m-am săturat să fiu mângâiată cu mâna clovnului
să îţi simt gustul de colivă al gurii
nu sunt un magazin deschis non-stop
unde rămâi mereu dator

vreau să ne ţinem de mână
să fim priviţi prin capacul de sticlă al sicriului
să ascultăm pământul cum strigă
pentru ultima oară
lăsaţi trupurile să vină la mine

poezie de Relu Cazacu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântecul ultimei întâlniri

Stă pieptu-mi gata să se frângă,
Fără putere, îngheţat,
Mănuşa pentru mâna stângă
Pe mâna dreaptă-am îmbrăcat.

Că sui un munte, îmi păruse,
Şi treptele erau doar trei...
"Hai, mori cu mine!" toamna-mi spune
Ţinându-mi calea sub un tei.

"Ursitele mi-au fost haine,
Şi mă-nşelară zi de zi..."
Răspuns-am tristă: "Şi pe mine!
Cu tine-odată voi muri".

Aceasta-i ultima cântare.
Priveam spre casă de cândva -
Gălbuie şi nepăsătoare
Lumina-n dormitor ardea.

poezie celebră de Anna Ahmatova
Adăugat de Simona
Comentează! | Votează! | Copiază!

În apropierea morţii

O, Seara, ce-n întunecatele sate ale copilăriei merge.
Iazul de sub sălcii
Se umple cu suspinele murdare ale melancoliei.

O, pădurea ce coboară silenţios ochii căprui
Din singuraticele mâini osoase
Violetul zilelor se prăbuşeşte în extaz

O, apropierea morţii. Să ne rugăm.
În noaptea asta se desprind pe călduţe perne,
Îngălbenite de tămâie, fragedele braţe ale îndrăgostiţilor.

poezie clasică de Georg Trakl din Versuri - traducere, prefaţă şi comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Hyperion
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cimitir de artişti

Numai artiştii au corupt tărâna,
din vina lor răsar pe lume flori,
prin arbori trec pierduţii - dirijori,
şi-şi mişcă-n fiecare creangă mâna.

De-atâţia pictori morţi în cimitire,
culorile se strâng ca pe la nunţi,
un sculptor taie nebuneşte munţi,
planeta e-n pericol de iubire.

Gerosul vânt şi vântul prea fierbinte,
ce sfarmă ţări şi prescurtează vieţi,
pleacă din pieptul marilor poeţi,
ei, după moarte, mai rostind cuvinte.

Artişti nocivi în viaţă şi în arte,
ei sunt cu-atâta mai nocivi în moarte.

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Schija frumuseţii

Despre femeie nu se poate vorbi decât cu mâinile

despre femeie nu se poate cânta decât cu lacrimile

despre femeie nu se poate lupta decât cu ochii

despre femeie nu se poate iubi decât cu inima

despre femeie nu se poate scrie decât cu soarele

despre femeie nu se poate naşte decât cu moartea

despre femeie nu se poate ruga decât cu Dumnezeu

despre frumuseţe numai adevărul

poezie de Costel Zăgan din Ode gingaşe (6 martie 2022)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amin

Descompusul alunecând prin camera putredă;
Umbre pe galbene galbene tapete; pe întunecate oglinzi se înclină
Fildeşia tristeţii mâinilor noastre.

Perle maro se scurg printre degetele noastre amorţite.
În tăcere
Se deschid ai îngerului ochi albaştri de mac.

Albastră e şi seara;
Ora amorţirii noastre, umbra lui Azrael*
Ce-ntunecă o pepinieră maro -

_____________
* Îngerul Morţii

poezie clasică de Georg Trakl din Versuri - traducere, prefaţă şi comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Hyperion
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu ştiu dacă te iubesc

străine
te gândesc
perfid
cu-ncetinitorul
cuvintele mor sub pietre
iubirea e pentru cei viteji
în mine clocoteşte un plâns sălbatic
în lumina din care te veghez
m-au torturat mereu îngerii
îmi port zâmbetul ca pe un căluş
neştiutoare sunt mâinile astea
care se-ntind dureros
către mâine

poezie de Maria Mihaela Hurray
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfaturi guvernamentale

Spală-te pe mâini Ilie!
Poartă mască!.. pălărie,
Nu da cu mâna pe faţă
Dacă ţii... la a ta viaţă.

De strănuţi şi de tuşeşti,
Cu vecinii... de vorbeşti,
Nasul ţine-l... în batistă,
Că-i o gripă ce persistă.

Nu mai hoinări prin sat,
Dacă nu eşti... vaccinat,
Stai acas', stinge lumina
Că te aşteaptă carantina.

Necaz mare, mare hora,
Vin viruşi... din diaspora,
Rezistenţi la tot şi toate
Ca bugetu-n... sănătate.

[...] Citeşte tot

parodie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din perspectiva unui suflet mort

Mâinile imi sunt legate nu le pot mişca
Zăpada de pe mine este foarte grea,
Mai aveam de spus, mai mult de un cuvânt,
Dar fără rost că acum sunt sub pământ.

Cred că timpul meu soseşte
Pământul de pe mine ma orbeşte,
Buzele-mi sunt vinete, picioarele dezmembrate
Eu si tăcerea, eterna singurătate.

poezie de Ana Costache (8 ianuarie 2020)
Adăugat de Ana Costache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Golul dintre respiraţii

În crescătoria mea de singurătăţi
am descoperit un intrus
uneori îmi ciuguleşte din palmă
apoi mă priveşte tăcut
ritualul acesta se repetă
dimineaţa
la amiază şi seara
am o poftă nebună să urlu
dar nu pot
liniştea sângerează prin mine
durerea îmi colorează pielea
în oglinda în care mă privesc
văd doar umbre

se zvoneşte că moartea a trecut malul
de partea cealaltă
Dumnezeu îmi face cu mâna

poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!