Poezii despre moarte și sărăcie, pagina 3
S-a întors lumea pe dos
La noi, totul e pe dos.
Bolnavul e sănătos.
Hoțu-i negustor cinstit,
Ura ne-a-împrietenit.
Bogatul este sărac,
Grasul plânge că e slab.
Nopțile sunt zile albe,
Prostului îi punem salbe.
Minciuna este regină,
Adevărul, impostor.
Omul bun poartă o vină,
Cel rău, binevoitor.
Tot răul este un bine,
Copiii ne mor cu zile.
Imposibilu-i posibil,
Imperfectul e perfect.
Frumosul este oribil,
Fără carte, ești deștept.
România este locul
unde apa arde focul.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (2 mai 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru cine bat clopotele
Nici un om nu-i un ostrov stingher
și de sine stătător;
fiecare om este o bucățică din continent,
o parte din întregul cel de căpetenie;
dacă marea cu valurile îi smulge un bulgăre,
Europa e împuținată,
cum ar fi orice petic de pământ sau moșia ta,
ori a prietenilor tăi;
cu moartea fiecărui om mă simt mai sărac și mai singur,
pentru că sunt inclus în Omenire;
și de aceea nu trimite pe nimeni și niciodată
să întrebe pentru cine bat clopotele
pentru tine bat.
poezie clasică de John Donne, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Agonia
Oamenii care-au făcut țara scum
Nu aveau pielea frumos tatuată,
Ci au purtat mândri un costum,
Un zâmbet fals... și o cravată.
De ani de zile predomină sărăcia
Suntem ai nimănui, morți de foame.
Ei doar și-au bătut joc de România,
Au alungat peste hotare sute de mame.
poezie de Alina-Georgiana Drosu (2 februarie 2017)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu ce rămâi?
Cu ce rămâi din toate
Spre câte-n lume-alergi
Cu tine-n veșnicie
Ce iei să duci când mergi?
Cu ce rămâi din banii
Pe care-i strângi zgârcit
Când moartea o să-ntrebe
Tu pentru ce-ai trăit?
Ce ce rămâi din câte
podoabe cauți și-mbraci
Când mulți n-aveau nici zdrențe
Ci tremurau săraci?
Cu ce rămâi din slava
Deșartă ce ți-ai strâns
Când o să vină focul!
Cu scrâșnete și plâns?
Cu ce rămâi din câtă
[...] Citește tot
poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Manifest pentru România bolnavă
Șobolani cu ochii putrezi de averi și chilipiruri,
Îl furarăți pe român și-i rămase doar mândria.
Ați îngenucheat poporul în minciuni și multe biruri -
Iată cum și ei străinii - vor să-i ia și sărăcia.
Frați voi sunteți doar cu iude, cu escroci și cu imperii,
Iată c-a sosit și clipa să vedeți cum morți de smoală
Se ridică din pământuri peste ceasuri de mizerii,
Ca să vadă România cum se zbate-n pielea goală.
Sunteți negustori de viață (nu am cum să mă dezic)
Trădătorii mei de țară, vânzători de fiare vechi,
Iată cum pământul nostru e scaiete de nimic -
Amatori de vis mărunt, guvernați după urechi!
Ați furat tot ce lăsase Nicolae Ceaușescu,
Este tragic pentru noi, este tragic pentru țară,
Ați pus taxe și pe soare, plânge iarăși Eminescu.
România umilită, zace azi în pielea goală.
[...] Citește tot
poezie de Ștefan Radu Mușat din Exercițiu de patriotism
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru cine bat clopotele
Nici un om nu-i un ostrov stingher
și de sine stătător;
fiecare om este o bucățică din continent,
o parte din întregul cel de căpetenie;
dacă marea cu valurile îi smulge un bulgăre,
Europa e împuținată,
cum ar fi orice petic de pământ sau moșia ta,
ori a prietenilor tăi;
cu moartea fiecărui om mă simt mai sărac și mai singur,
pentru că sunt inclus în Omenire;
și de aceea nu trimite pe nimeni și niciodată
să întrebe pentru cine bat clopotele
pentru tine bat.
poezie de Johne Donne din Rugăciuni pentru situații imediate, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Băieții de bani gata
Voi la muncă, mai puțin.
La distracție, din plin.
Aveți bani ori nu aveți,
Voi sunteți băieți deștepți.
Vreți părinții să trăiască,
Doar pentru voi să muncească.
De la ei voi luați bani
Și-i lăsați lefteri, sărmani.
Dar, dacă moare mama și tata,
Ce fac "băieții de bani gata"?
poezie de Dumitru Delcă (martie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugă pentru eroi
Se zbate țara-n chingile pieirii
Și oamenii-i se sting neputincioși
Un haos infernal e-n legea firii
Și criminalii-s astăzi cuvioși.
Ne mor speranțele pe zi ce trece
Si ne târâm de azi pe mâine
Părinților privirea le e rece
Pentru copii nu avem pâine.
Urletul nostru-i surd pentru putere
Si parcă nimeni nu ne vede
Trăim în chinuri și-n durere
Și numai bunul Dumnezeu ne-ar crede.
De aceea ne-nchinăm sfioși spre voi
Cei ce-ați pierit la sfânta datorie
Si vă rugăm dragii noștri eroi
Să ne-ajutați în crunta sărăcie.
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe Burdușel
Adăugat de Gheorghe Burdușel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sincronic...
Clipe crude și coapte
De la zi până-n noapte,
Lumini faste și-obscure
Între vin și prescure,
Rădăcină-adâncită
Viața-abia încolțită,
Semne primordiale
Date fundamentale...
Universul așterne
Stranii cicluri eterne,
Fără colțuri și rame
Fără limite-n game,
Sărăcie avută
Într-o lume cernută,
Doar speranțe aparte
Despre ieri, despre moarte...
Cenușiu înspre verde
Ce nimic nu se pierde,
Și verde spre cenușiu
Ce-a fost... va fi... am să știu!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (1 septembrie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Glasul pietrelor
Glasul pietrelor ce tac
Stând de strajă pe morminte,
Glasul omului sărac
Fața căruia nu minte,
Glasul vântului în șoapte
Printre frunzele pădurii,
Glasul păsării de noapte
Când ascut cuțite furii,
Glasul inimii ce bate
Făr' a spune răspicat
Dacă-i de singurătate
Ori de-un rău nevindecat
Nu al inimii, ci-al lumii
Răsădit în sânul humii
Supt din neam în neam pe rând
De la naștere-n mormânt,
Glasul de oștean ce moare
Făr' a cere răzbunare,
Mii de glasuri îngropate
Ce rostite-ar fi: Dreptate...
[...] Citește tot
poezie celebră de Mihai Beniuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre moarte și sărăcie, adresa este: