Poezii despre nevinovăție și suflet, pagina 3
Pumnalul
De nicăieri, pe-un cer senin,
l-ai acuzat, venind cu nori,
lovindu-i sufletul blajin,
adeseori.
S-a întrebat de ce o faci
și-a stat cu sufletu-i la sfat,
căci n-a-nțeles de ce-l ataci,
nevinovat.
I-a fost destul, i-a fost de-ajuns,
și-a hotărât tăcerea, scut:
la tot ce-ai spus, nu a răspuns,
nu te-a mai vrut.
Mergea tăcut, îngândurat,
simțind cum spatele-i ardea,
ca un pumnal însângerat,
privirea ta.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În iunie de ziua ta
Se coc cireșele în pom
Și grânele se pârguiesc.
Râde la soare pui de om
Ca florile când înfloresc.
E zâmbetul nevinovat
Al tău, copile drăgălaș.
Copilul meu cel răsfățat,
Copilul meu, drag îngeraș.
Copiii sunt florile vieții.
Sunt aura care se pune,
Precum zorii dimineții
Peste o întreagă lume.
Copil bălai, negru sau brun,
Te vreau aievea să zâmbești.
Să ai în viață suflet bun!
Cât e pământul să trăiești!
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (22 mai 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuvântul
Vrui, cititorule, să-ți fac un dar,
O carte pentru buzunar,
O carte mică, o carticică.
Din slove am ales micile
Și din înțelesuri furnicile.
Am voit să umplu celule
Cu suflete de molecule.
Mi-a trebuit un violoncel:
Am ales un brotăcel
Pe-o foaie de trestie-ngustă.
O harpă: am ales o lăcustă,
Cimpoiul trebuia să fie un scatiu
Și nu mai știu...
Farmece aș fi voit să fac
Și printr-o ureche de ac
Să strecor pe-un fir de ață
Micșorata, subțiata și nepipăita viață
[...] Citește tot
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adio, mamă!
Mi-ai fost ca o mamă!
Așa te cinstesc...
Și viațați-ai dus-o
În iad pământesc
Cuprinsă de grija
Trei prunci ai crescut,
Cedința în Tatîl
Ți-a fost veșnic scut.
Atâta durere în suflet ai strâns!
În viață-ai luptat să trăiești cum se cade
Și iată, acum, măicuță, te-ai dus,
Căci toate-ale vieții sunt urme deșarte.
Simt lacrima-n gânduri cum pică și plâng!
Ce zi-nsângerată de ploi și durere!
E doliu și sora în brațe mi-o strâng,
Dar ea nu mai poate găsi mângâiere.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De multe ori vinul...
Binecuvântați vinul pentru marea lui generozitate.
Onorați-l cu cele mai frumoase nume.
Nu dați voie apei să-l supună,
Nici nu-l lăsați să se înstăpânească peste ape.
Un vin de Karkhiyya, învechit în hrube mult timp
Încât unui băutor, având aceeași vârstă, i-ar mai rămâne
Puțini ani de viață pentru a se bucura de savoarea lui
Va readuce în suflet
Nevinovăția celui cuprins de focul sacru al iubirii.
De multe ori vinul e băut de oameni care nu-l merită.
poezie de Abu Nuwas, 756-814, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugă
Tată, o, Tatăl meu din Ceruri,
Îmi plec azi inima în Fața Ta
Și sufletu-mi smerit Te roagă
Ai milă de ființa mea!
Isuse, Tu, Cel ce
Pentru mine Te-ai jertfit
Ai milă de-ale mele lacrimi
Și de-al meu suflet greu lovit!
Dă-mi, Domane, azi răbdarea
Ce Tu-ai avut odat
Când ai murit pe cruce
Și ai tăcut, deși nevinovat!
Dă-mi, Doamne, azi credința
Prin care Te-ai jertfit
Și-ntreaga omenire
Prin ea ai mântuit!
[...] Citește tot
poezie de Daniela Loga
Adăugat de Daniela Loga
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ca doi pribegi
Mă-mbrățișez cu vântu-n astă seară
Ca doi pribegi vom colinda prin lume,
Eu, suflet ne-ngrădit, cu aripa ușoară
Visând s-ajung pe un tărâm anume.
Tu, vântule năvalnic, prietene și frate,
Învață-mă acum să zbor fără de teamă,
Cu gânduri nebunești, însă nevinovate,
În taină să vorbesc cu îngerul din vamă.
Hai, s-alergăm degrabă prin norii amețiți
De un amurg în flăcări și ibiși călători,
Să beau din plin uitare din aștri abia iviți
Și să ascult iubirea prin glasul de cocori.
Tu, vântule hoinar, lipește-mă de tine,
Arată-mi calea vieții și cât mai este ață,
Să știu trăi în pace, fără păreri străine,
Departe de himere și vorbele de gheață.
poezie de Rodica Constantinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu suflet alb
Cu suflet alb de nevinovăție,
înfiorați de-atîtea frumuseți,
vin tinerii ca să-Ți aducă Ție,
Isuse, zorii altei tinereți.
Isus iubit, ca roua-mbelșugată
venim ca să-Ți aducem Ție-n dar
în orice piept o jertfă ne-nfricată
și-n orice sîn un crin pe-al Tău altar.
Venim din văi de moarte și ruine,
cu ochi scăldați în haru-Ți minunat,
că noi și sfinte bucurii în Tine
și-o nouă fericire ne-am aflat.
Din toate cele patru părți de lume
suim spre Tine mii și mii de mii,
avînd pe buze-același dulce Nume
și-n piept aceleași sfinte bucurii.
Sub crucea Ta aducem fiecare
[...] Citește tot
poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pete
Ți-am pictat corpul fără vină,
De la buzele mele te-ai pătat,
Și acum pielea ta de alunițe-i plină,
La cât de mult te-am sărutat.
Ți-am spus în suflet să nu mă privești,
Că-i prea negru și pătează,
Iar acum cu ochi negri tu îmi ești,
Dorința când îi văd îmi sângerează.
Ai până și pasul colorat,
Și-mi alergi desculță-n amintire,
Și gândul meu mi l-ai pătat
Cu talpa ta mult prea subțire.
Cu Toamnă din greșeală te-am pătat,
Căci am pus mâna pe frunze,
În păr ți-am pus un ruginiu-roșcat,
Și un roșu-uscat pe buze.
[...] Citește tot
poezie de Iustin Miron din Autopsia Inimii
Adăugat de Iustin Miron
Comentează! | Votează! | Copiază!
Săptămâna Neagră
tăcerea mieilor, masacrul mieilor
rasa umană e crudă și barbară
curg lacrimi grele din lumina ochilor
blândețea se stinge ca viața amară.
Săptămâna Neagră e însângerată
nu pot să fac nimic să schimb ceva
măcar o făptură curată și nevinovată
să o ascund în sufletul meu undeva.
sunt și eu oaie în turma lui Hristos
îl urmez îndeaproape cu mare credință
durerea mieilor o simt până la os
de-ar fi sacrificiul un sens de biruință.
de s-ar transefera candoarea de la miel la om
miracolul Înălțării ar răsuna în atom.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre nevinovăție și suflet, adresa este: