nisip şi visare

Vino în braţele visului meu

Vino în braţele visului meu
Să ne îmbrăţişăm o veşnicie,
Să fii un fluturaş ce zboară lin
Peste nisipul fără de câmpie,
Fără apă, fără pic de vin,
Cu ochii zugrăvind cerul senin.

Vino în braţele mele vis adevărat,
Noaptea strălucească-n stele,
Din dragoste izvor să ciugulim,
Zvâcniri de dor peste vâlcele,
Sentimente dulci noi să trăim
Din viaţa sfântă ce o moştenim.

Vino în braţele mele, vis, realitate,
Să gândim doar limpezirea-n doi,
Să fim în suflete inele de altoi,
Să păşim prin vânturi şi prin ploi,
Sub umbrela frumoaselor cuvinte,
Să fim poezia din iubiri, fierbinte!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oltul

Mult iscusita vremii slovă
Nu spune clipa milostivă
Ce ne-a-nfrăţit pe veci necazul
Şi veselia deopotrivă...
Mărită fie dimineaţa
Ce-a săvârşit a noastră nuntă,
Bătrâne Olt! - cu buza arsă
Îţi sărutăm unda căruntă.

În cetăţuia ta de apă
Dorm cântecele noastre toate
Şi fierbe tăinuita jale
A visurilor sfărâmate.
Tu împleteşti în curcubeie
Comoara lacrimilor noastre,
Şi cel mai scump nisip tu-l duci
În vadul Dunării albastre.
(...)

poezie celebră de Octavian Goga din volumul: Poezii (1905)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noiembrie

Noiembrie tu m-ai învăţat
Să las ploile să mă spele
Şi umbra verii ce-a fost
Şi anii tinereţilor mele

Să las vântul să răscolească
Noianul de gânduri şi vise
Suspine încastrate în suflet
Şi rânduri ce nu au fost scrise...

S-adorm încătuşată de braţe
Ce mistuie trupu-n visare
Pe dinafară şi pe dinăuntru
Nisipuri mereu mişcătoare...

Să înţeleg că ne scriem povestea
Cu fiece gând şi privire
Fire dezlegate încet
Din inimi sau din amintire

poezie de Klara Papuc
Adăugat de Karla
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

mă auzi,
te visez şi te chem
sunt lacrimă pe nisipul fierbinte
tu, unde eşti
te cer cerului, pământului
mă auzi,
e tăcere, veghe şi durere
dacă tu, într-o zi
mă auzi
să vii, să vii, în nopţi târzii
în adâncuri
taina s-o găsim

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Încremenire

Prea multă lâncezeală!
Parc-au încremenit secundele în inima lumii
Au rămas vraişte toate ferestrele,
încât, tiptil-ltiptil, poţi umbla desculţ prin visurile fiecăruia.
Atât de multă apatie
atât de mult spaţiu rămas gol,
de crezi că totu-i un deşert
în care nu mai ai repere,
în care şi ecoul doarme dus.
Şi-a rătăcit şi luna felinarul
şi-orbecăie după el
prin nisipuri mişcătoare.
În noaptea adâncă
au uitat cocoşii să cânte de trei ori.
Pe spatele curbat al lumii
îşi rupe timpul hainele de disperare...

Visez o ploaie rece, pură,
care scutrcircuitează greaua lîncezeală
şi-aprinde fitilul altădată viu al zilei.

poezie de Nela Talabă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Miros de trandafiri

Gâtul e uscat şi limba amurţeşte. Aerul scârţâie precum tabla.
Ciocanul greu al sângelui bate luna de la interior.
Repede pătrunde în plămâni nisipul umed al răsuflării.
Vrei să fugi dar cu toată forţa te loveşti cu fruntea de perete.
Simţi un slab miros de trandafiri. Părul tău lung, foşnitor îţi atinge obrazul.
Mâinile cuiva, da, mâinile albe, feciorelnice ale cuiva, îţi mângâie blând gâtul.
- Aşa de mult aş vrea - îţi spui în şoaptă - să fii un vis.

poezie de Mieczyslaw Kozlowski din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clipa fericirii

Mă plimb pe plaja pustie
calc pe fire de nisip
şi ascult ecoul primului val
mă întreb fără să vreau
de ce umbra ta
a rămas în amintire...
sub strălucirea unei lacrimi pe obraz
nu înţeleg ce s-a întâmplat
în acel rărărit de soare
când cerul săruta pământul
şi aburi albi se ridicau din mare
întoarce-te,
când se apropie amurgul
să te aşez în palma visurilor
ca o lumină în dansuri diafane
să recompunem împreună
zâmbetul stelelor de mare.

poezie de Maria Ciobotariu (4 martie 2017)
Adăugat de Maria Ciobotariu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

de ziua mea
mi-am pus viaţa
să sune la jumate'

am adormit
căutându-ţi visul
amestecat cu nisipul
deşertăciunilor

m-a trezit Dumnezeu
la fără-un sfert fix
pentru renaştere...

fără tine viaţa se oprise
cu secundarul inimii
între iubiri paralele

poezie de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Sta pe nisipul mării sumbră şi tăcută cu ochii plecaţi, obosiţi.
Avea un aer rătăcit, nu se ferea să ascundă un suflet chinuit.
Visa la o dragoste imposibilă. Apa îi înghiţise marea pasiune.
O linişteau glasul furtunii dezlănţuite şi valurile sinistre înspumate.

poezie de Florica Ghigeanu
Adăugat de Florica Ghigeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Demult

Ciudat, eu tot mai sunt.
Durerea de ieri,
e astăzi cânt.
De ne-nţeles eu tot mai sunt!
Cu ciuturile viselor sparte,
citesc în trecut
ca in carte.
Dar şi azi după ani lumină
şi-ntunric,
deasupra nisipurilor mele
uscate,
roteşte mereu lumina
stelei cântate.

poezie de Ruxandra Dan din Fărâme
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!