Poezii despre prieteni și dușmani, pagina 3
Întorcându-mă acasă foarte obosit
Când mă lungesc pe margine drumului,
iar apa devine lăptoasă,
simt că
dacă ațipesc
nu mă voi mai trezi din somn șapte ani.
Nu vreau să mi se întâmple
ceea ce i s-a întâmplat lui Thomas the Rhymer
adică nu vreau să mă trezesc
cu o limbă
care nu poate spune niciodată minciuni.
Ce m-aș face cu prietenii mei?
Și cum aș suporta
strigătele triumfătoare
ale dușmanilor?
*Thomas the Rhymer (cca 1220 1298) sau Thomas Learmont, sau True Thomas a fost un moșier și-un cunoscut profet scoțian având harul poeziei și rivalizând ca reputație cu celebrul Merlin. Darul profeției a fost primit împreună cu darul de-a nu putea minți niciodată.
poezie clasică de Norman MacCaig, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
De profundis
Nu, asta nu pot s-o suport!
Curând, e-un an și jumătate
De când ați declarat că-s mort
În unanimitate.
Toți proștii câți m-au cunoscut
Ziceau: "Mi-era un fel de rudă
Săracul! Cine-ar fi crezut?..."
Îmi vine să-nviez de ciudă!
Profane mâini mi-au răsfoit,
La Iași, arhiva.
Revistele m-au prohodit,
Amicii mi-au mâncat coliva.
Mă pipăi, stau nedumerit.
Mă trag de păr, simt că mă doare...
Nu, n-am murit!
Vă dau cuvântul de onoare.
[...] Citește tot
poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de Andra Iosifan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Audioteca Citatepedia
Recită: Ramona Doleanu
Dușman prieten
Am auzit pe cineva...
Pe mine mă iubeste,
Oare? Intreaga lume
Din răsărit și apus
Din inalt și de aici
Dusmani-mi par mici
Am prea mulți amici.
Câteodată un dușman
Are curajul ce nu-l are
Un fals sau bun prieten
Să-ți spună cu tărie
Adevărul ce doare...
Mai bine iubit puțin
Cu incredere și onoare
Decât adulat morgan
Pentru câștig, interese.
[...] Citește tot
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Niciodată prea
Ți-am spus:
Hai să împărțim
Nopțile pe lumină
Și zilele pe întuneric
Să le amestecăm pestriț
Până rămân fără umbre,
În echilibru,
Ca o cumpănă
Cu brațele egale:
Niciodată prea sus
Niciodată prea jos....
Mi-ai zâmbit:
Hai să ne împărțim
Tu să iei răsăritul,
Când vine,
Eu să-mi colorez amurgul,
Când pleacă;
Să le despărțim
Ca stropii de ulei în apă
Când se întâlnesc din greșeală:
[...] Citește tot
poezie de Gabriela Chișcari (3 mai 2012)
Adăugat de Gabriela Chișcari
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când
Când totul în jur ți-e dușman, neprieten,
Privește spre soare și ai să zâmbești
Tu lumea întreagă vei ști s-o iubești
Chiar dacă tot ți-e dușman, neprieten.
Când viața îți pare un chin mult prea mare
Te uită la floare, sărută-i petala,
Pe corzi de visare răsune vioara
Chiar de viața-i un chin mult prea mare.
Când somnul ți-e greu și noaptea ți-e neagră
Privește-nstelarea, luceafărul viu
Și teamă să n-ai, căci cu tine-am să fiu
Chiar de-i greu somnul și noaptea e neagră.
Când toate acestea în suflet le simți,
Să nu-ți pierzi nădejdea, deși-ți este greu,
Va fi bine mâine, prietenul meu,
Chiar dac-acestea în suflet le simți.
poezie de Angela Marinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dialog cu un... cățel
Când vorbesc cu al meu cățel,
Chiar dacă-i "mut" el mă-nțelege,
De-l cert și-i spun că e mișel,
Pentru el vorba mea e... lege.
Oricât aș vrea să-l ocolesc,
Apare-n jur ca o iscoadă,
De-l mângâi sau de-l dojenesc
El scheaună și dă din... coadă.
E un semnal că-i prieten drag,
De și l-am botezat: "dulăul",
De-i cald, de-i frig mă-așteaptă-n prag
Iar "prieteni-mi" doresc doar... "hăul".
De mult, cu coaja mea de pâine
Am mai hrănit și-un om sărman,
Cățelul a crescu și-i... câine
Iar prietenul îmi e... dușman.
[...] Citește tot
poezie de Corneliu Zegrean-Nireșeanu (august 2009)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireșeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Numai când iubim,
Dușmanii, ca fluturii nopții ni-i înmulțim.
Numai când iubim,
Prieteniile vechi, cu fericirea noastră nebună,
Fără să vrem strivim și suferim.
Numai când iubim,
Esența vieții cu adevărat o simțim
Și spiritul ei în creații minunate voit îl slăvim...
Și în eternitate dorim să-l răstignim,
Numai când iubim.
poezie de Valeria Mahok (august 2013)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Indiferența
Mă-ntrebi de am sau nu prieteni? Păi nici dușmani eu nu mai am;
În jur e doar indiferență și nu mai sper în ce speram.
Indiferența tuturora alăturată de a mea,
Rezultă una generală și ne-am obișnuit cu ea.
Vezi oameni reci, nepăsători, ce trec pe lângâ suferință,
Parcă-au uitat că sunt creștini, vorbesc în râs despre credință.
Mă înspăimânt când văd că lumea, aproape crede că-i normal,
S-audă zilnic despre drame, de parcă-ar fi ceva banal.
Au devenit indiferenți, cu inima un sloi de gheață,
Nimic nu mai tresare-n ei, nu vezi o lacrimă pe față.
Și ne-am îndepărtat enorm, chiar și de rudele de sânge
Și-atunci când moare câte-un om, aproape nimeni nu mai plânge.
poezie de Mariana Dobrin din Raiul cuvintelor
Adăugat de Mariana Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Davai ceas, davai moșie!
Când ți-e dușmanul "aliat"
Să spui că-i prieten, e poveste
Dar nici vrășmaș nu-i zici că este
Să îl accepți, e indicat
Astfel, românul a aflat,
Că rusul după varii teste
Chiar violându-ne neveste,
N-a fost taxat ca vinovat
Deși hulpav, ceruse ceasul,
Și-n București și la Craiova,
I-am fi-nțeles pe loc impasul
Dar bând în cramă la Cricova,
Crezând că-n mână are asul,
A vrut să fure și Moldova!
sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Puțin sonate (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Prietenul nerușinat, cerul fără milă
Caznă multă, dușmanul puternic fără milă.
Piere umbra speranței în lumina soarelui
Locul nefericirii înalt și fără milă.
Străin de locul acesta dorit se înalță
Grija iubirii venind repede fără milă.
Privirea, boiul tău mlădios e ca un torent
Și sprâncenele sunt arcuite fără milă.
Rațiune nestatornică în calea vântului
Fericirea e ca dușmanul fără milă.
Taina dorinței e ca o cale de nestrăbătut
Locul meu e drumul încercării fără milă.
Gândul meu sună ca un cântec înaintea luptei
Paharul meu deșertat e un gol fără milă.
[...] Citește tot
poezie clasică de Fuzulî din Gazeluri (2005)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie de poezii despre prieteni și dușmani? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre prieteni și dușmani, adresa este: