prieteni şi duşmani

* * * (Radif)

Duşmanii mă îndeamnă să beau vin
Aşa vor ei
Amicii spun mereu să mă abţin
S-o creadă ei
Deci beau când voi avea eu chef
Căci îi respect pe toţi câte puţin
Să bea şi ei.

poezie de Gheorghe Leu
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru pacea lumii

pentru încetarea tuturor războaielor,
el s-a împăcat cu cei din jurul său;

pentru căutarea fericirii,
el îşi iubeşte şi prietenii şi duşmanii;

pentru alungarea suferinţei,
el sare întotdeauna în ajutorul semenilor

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Înţeleptul, ce minune,
De duşmani înconjurat,
Creşte în înţelepciune.
Dar nebunul, ce prostie,
Cu prietenii la sfat,
Creşte doar în nebunie.

poezie de Ioan Hapca din Sfaturi simple împletite simplu-n rime potrivite...
Adăugat de Machiavinski
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şah la poezie

Între şah şi poezie
nu există duşmănie
doar o râcă amicală
fără box, fără poceală!

Iar poetul e-un şahist
când mai vesel, când mai trist
care duce muza-n pat
şi din vorbe-o face mat!

Unii spun şi alţii zic
că nici şahul nu-i nimic
e un drog de bună seamă
fără tată, fără mamă;

între şah şi poezie
nu e nicio duşmănie!

poezie de Anton Stanciu (2009)
Adăugat de Mihai Enachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prieten devotat

Când Dumnezeu mi-a dat un bun amic,
M-am bucurat că El mi l-a ales
Să-l preţuiesc, iubirea îmi dă ghes,
Şi nu i-aş face-un rău, oricât de mic
Dar consternat am fost şi nu un pic,
Când constatând, din ce în ce mai des,
Cum suferă cumplit de-al meu succes,
Vreau totuşi gestul său să mi-l explic.
Că-i pizmă, eu cu gândul nu mă-mpac,
Ci la duşmani cred, le-a făcut pe plac.
În explicaţii nu ţin să insist,
Că-n viaţă drumul este foarte greu.
Privesc amicul, văd că-i foarte trist
Şi-amarnic sufăr de succesul meu.

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Oarecum sonate (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi, românii

Noi, românii,
dacă primim omenie,
omenie dăm.
Dacă primim duşmănie,
la sfadă nu stăm.
Pentru bună ospeţie,
pâine şi sare oferim.
Arătăm prietenie,
gazdă bună vrem să fim.
Aură de modestie
poartă pe cap tot românul.
A moştenit-o din vecie,
de la Decebal-bătrânul.

poezie de Dumitru Delcă (iulie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singurul meu prieten...

Singurul meu prieten şi oaspete,
este timpul.
Stăm împreună la taifas
şi la masă.
Asta, vreo optzeci de ani şi mai bine.
De la masă, eu mă ridic primul,
el rămâne.
Din viaţă, eu plec primul,
el rămâne. E nemuritor.
Fiindu-mi bun prieten nu-l duşmănesc.
Ferice de el!

poezie de Dumitru Delcă (2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-o zi neagră un străin cu totul şi cu totul necunoscut

într-o zi neagră un străin cu totul şi cu totul necunoscut
mi-a bătut la uşă alungând iadul din mine –

eu n-aveam acces la iertare pentru că
el era (cum s-a dovedit de-altfel) sinele meu

– dar acum eu şi acel duşman suntem
pentru eternitate unul prietenul celuilalt.

poezie de E.E. Cummings, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Prietene, pământu-ntreg mi-ar deveni duşman
Dar nu-i niciun păcat pentru că tu nu-mi eşti duşman.

Fără să fiu sfătuit de cineva te-am îndrăgit
Darul acesta nu mi-l poate face niciun duşman.

Cât sunt duh şi carne nu duc lipsă de tristeţi
Nu-mi pasă de voi coborî în pământul duşman.

Ey, tu, suflete! Tu, iubito, sabia-i trasă
Ia seama, moartea de mult ne-a privit ca un duşman.

Ey, Fuzulî! Chiar de mor nu renunţ la iubire
Mormântul să mi-l săpaţi în pământul duşman.

poezie clasică de Fuzulî din Gazeluri (2005)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Duşman prieten

Am auzit pe cineva...
Pe mine mă iubeste,
Oare? Intreaga lume

Din răsărit şi apus
Din inalt şi de aici
Dusmani-mi par mici
Am prea mulţi amici.

Câteodată un duşman
Are curajul ce nu-l are
Un fals sau bun prieten
Să-ţi spună cu tărie

Adevărul ce doare...
Mai bine iubit puţin
Cu incredere şi onoare
Decât adulat morgan

Pentru câştig, interese.

[...] Citeşte tot

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!