Poezii despre sculptură și visare, pagina 3
Voiaj
Sbor alb, aruncat peste zare,
Trec albe legiuni de gânduri
Nici-o stea, nici-o statuie de sare,
Înfipte-n trecut, în curânduri.
Alergam, aur, printre platanii suri,
Ceas deșteptător pentru fluture și cuc,
Iarba ne mângâie, plopii mahmuri
Și Dumnezeu e bun ca un eunuc.
Privire departe, cer larg, deschis,
Ne jucăm cu focul, cu inima mea;
Somnul e mort, visul e deschis
Către viață, moarte, aer, catifea.
Plouă la sud, fulgeră norii,
Peste noi țipă cocorii de spaimă
Numai un puț numără călătorii
Și rugăciuni adânci singur îngaimă.
poezie celebră de Ion Pena din revista "Drum", anul II, nr. 4-5 (1 ianuarie 1937)
Adăugat de Marin Scarlat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mimică îndoliată
inerția și lipsa ta
în simbioză cu dilatarea clipei
aștern în prezent
flori acromatice pe retină
mi-e mimica îndoliată
într-un sfârșit de aprilie
condensat de un soare gripat
îngerii cu aripile înghețate
statui ale neputinței
o evoluție spre regres
bântuiești iglul cutiei mele toracice
te hrănesti cu vertebre
și sânge albastru
oxigenând vise
în stare de putrefacție
poezie de Gabriel Petru Băețan (2101)
Adăugat de Necunoscut
Comentează! | Votează! | Copiază!
Florile gândului
Florile gândului
sculptate în cleștar, răsar peste verile
parfumate... Aripi de lumină
însoțesc visul alb când umbrele veghează
din tenebre...
E o șoaptă de tristețe pretutindeni,
un murmur al somnolentelor
reverii,
a sufletului dorință frântă care renaște
din cenușa uitării
și triumfă precum mireasma ambrei
dincolo de răscrucile
vieții...
Florile gândului
sculptate în cleștar, răsar peste verile
parfumate...
poezie de Cristina Maria Șandru (2012)
Adăugat de Cristina Maria Șandru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Despre statui
Din trup de pământ
Suflet de statui,
Iarbă și vise
Prin fruct de gutui.
Din munții semeți
Idei și statui,
Prin apă și foc
Trupul cerului.
Dincolo de noi
Prin dălți de statui
Vorbele-s rupte
Poartă dorului.
Crezuri urcate
Pe socluri statui,
Păsări în rugă
Stau albe statui.
poezie de Sorin George Vidoe din Stele de ceară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fărașul cu stele
Am netezit pavelele gândului
Cu florile așezate pe gulerul pământului,
Mi-am pus inima într-o cafea descântată
Să fie citită în iriși de fată.
Păcatele s-au rostogolit în gestul făcut,
Ca pe un gard cu vise în ie cusut,
Orbește curcubeul m-a dat peste cap,
În brațele tale mă-nghesui să-ncap.
Rodii din crengile stelelor pline
Mi-atinge uimirea sculptată în bine,
Pun catifea pe dâra cu semne,
Inelele iubirii sunt răni și însemne.
Stejarul din noi izvoarelor cântă,
Ghinda speranței ne binecuvântă,
Suntem zămisliți sub canoanele-i grele
S-adunăm bătrâneții fărașul cu stele!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Turnesol
șarpele cu clopoței de smarald
cambrându-se peste umărul
ascuns în mătase
nu privi înapoi
te vei preface într-o statuie
de ciment poleit
până când prințul pribeag
se va îndrăgosti
de privirea ta goală
mai bine mușcă din mărul otrăvit
și nu uita să visezi
cum pădurea adormită
înfrunzește din nou
poezie de Maria Daniela Goea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cum voi mai putea să mă recunosc?
Uneori mi-e frică să dorm.
Visele mi-ar putea zbura către pietre
din dorința de a le sculpta mâini.
Aș aștepta poate, golită de mine,
un răspuns
privind cum devin treptat una cu ele,
cum mi se face dor să ning
prin cerul de lumi
strivind aerul care ne desparte
de orizont.
Și dacă mă voi trezi
la mijlocul drumului,
cum voi mai putea oare
să mă recunosc?
poezie de Iuliana Șerban
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Uneori curcubeu...
Mă simt
ca o pasăre mistuind tăceri
cu ciocul rupt
de doruri mărunte.
Un zbor peste clipe fur în lacrimi
și-n visuri,
mă simt curcubeu...
Aripi de culori întind peste creste.
Mă ascund în fântâni
printre stropi fini de apă.
În miez reaprind
flăcări și raze de gânduri curate.
Cresc și cuprind în arcul imens
trupuri de humă...
Sentiment de iubire profundă,
seninul,
îl aduc doar atunci când ploaia,
își poartă veșmântul de lacrimi reci
dar blând așternute,
hrănind flori
[...] Citește tot
poezie de Anne Marie Bejliu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vis exotic
pe un țărm de vis sub un cocotier
îmi întind prosopul țesut cu fantezie
din valuri turcoaz spuma de poezie
am să o răspândesc la mine-n cartier.
în brațele soarelui mă simt răsfățată
flămândă de iubire cu razele vorbesc
am atâtea vise care mă împlinesc
lumea pretutindeni îmi pare minunată.
lumini angelice mi se joacă pe chip
șoaptele palmierilor mă umplu de vrajă
visez momente magice pe plajă
senzații și amprente sculptez pe nisip.
în marea speranței delfinii de strajă
deschid cărările iubirii- vital prototip.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Romantica
Comentează! | Votează! | Copiază!
Albastru de Australia
sunt femeia
care nu poate trăi...
fără albastrul oceanului!
sunt aripa
care nu poate zbura...
fără azurul clar al cerului!
sunt firul
care nu poate urca...
fără seninul sufletului!
sunt inima de Lună Plină
care nu poate trăi fără ochi de vis,
și visele mele au gheare de leu,
apără zbor de lebădă neagră...
numele meu este săgeată,
albastru de Australia...
și nu am să rămân în umbră,
nu am să caut decât cerul,
la fel ca Statuia Libertății...
și zi și noapte, și noapte și zi...
[...] Citește tot
poezie de Daniela Voiculescu
Adăugat de Ilinca Puiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre sculptură și visare, adresa este: