Poezii despre câini, pagina 4
Câinele sârmos și dulăul
Un câine sârmos
Ce-a furat un os
De la un dulău
Ciobănesc și rău,
Terminându-și rosul
Îi întoarce osul!
-Măi, fir-ar să fie,
Mi-l aduci tu, mie
Flămând ca un lup!?
Vino să te pup!
Morala e ușoară
Și nu mai are rost...
Dulăul, a doua oară,
N-a mai rămas prost!
fabulă de Constantin Păun din Zbor fără aripi (2011)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Haiku
paznic de noapte -
câinele sătul doarme
pe pragul tocit
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Parlamentul Rușinii Naționale, cu cel mai mare număr de corupți din toate timpurile, a dat o lege prin care stabilește câți câini au voie să aibă ciobanii la stână, în funcție de relief
Parlament fără de lege,
Cât crezi tu că îți mai merge?
Eu m-aștept să dai și-o lege
Cu ce mână mă pot șterge!...
pamflet de George Budoi din Pamflete și satire (8 decembrie 2015)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Câinilor din Otopeni
(Canină)
De-aseară latră, latră, latră,
E miezul nopții, multe stele
Au ostenit în cer și ele
Și s-au întors în cuib, la vatră.
Nenumărat mi-a fost drumețul
Care-a pierdut, nenumărate,
Pornirile-mi înverșunate
Să sfarm cu cîinele cotețul.
El însă nu s-a ostenit.
E noapte neagră ca-ntr-o turlă.
Ceasu-i de urlet potrivit.
Și cîinele-a urlat, și urlă.
El o să latre pînă-n zori...
Adio gînduri și luare-aminte!
Cățeii-au dreptul și-s datori
Să latre și de-aci-nainte.
[...] Citește tot
poezie celebră de Tudor Arghezi din Versuri (1980)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
scot capul pe geam / afară lună plină
ce romantic se aude
latră un câine vagabond
o tigaie de cartofi
duios prăjindu-se-n surdină
poezie de Alexandra Negru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Antichitate
Puține știm
nu toate păcatele
Greciei vechi
încăpură în amfore
romani și perși
ca pe un ulcior
își trec imperiul
din mână în mână
la Pompeium
câinii pietrificați
încă mai latră.
poezie de Valeriu Butulescu din Creșterea neființei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Era un câine ce urla spre lună,
plângându-și vreo durere în amor...
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Când te privesc
aud o pleoapă
cum hrănește un obuz
cu un câine...
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Catrenul Câinelui Moldav...
Un Câine trece prin pustiu și latră aprig caravane,
Zburlind cu părul plumburiu măciuca albelor turbane.
Un Câine trece lăbărțat, pișând cand roți, când paravane
Și cai, ce mor la adăpat, in preajma Fetelor Morgane...
poezie de Iurie Osoianu (21 octombrie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cosmarul
Rataceam parca printr-un oras al câinilor.
Câini, numai câini treceau pe strada:
Unii intr-o parte, altii în alta.
Toti purtau câte o servieta galbuie
Si treceau, plini de importanta, intr-o parte si alta.
Mirarea mea n-ar fi fost atât de mare
Si nici spaima ce m-a lipit de ziduri
Daca din privirile pe care mi le aruncau
N-as fi inteles ca servietele lor erau croite
Din piele de om.
poezie celebră de Geo Bogza
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un coșmar atât de sugestiv nu se putea consuma decât în Capitală. Acolo, pe majoritatea instituțiilor publice ar trebui puse [...] | Citește tot comentariul
Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie de poezii despre câini? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre câini, adresa este: