Poezii despre femei și soție, pagina 4
Rașela
I-a murit lui Șmil soția,
Draga lui cu ochii mari;
Tristă-i toată ceainăria,
Tristă-i strada Mămulari.
Era blândă și frumoasă,
Albă ca un trandafir...
Jale-a fost la Șmil, acasă;
Jale-a fost la cimitir.
Toți plângeau: Așa o damă,
Șmil o să-și găsească greu.
(Un portret de pus în ramă!)
Și-a luat-o Dumnezeu!
Zece ani de căsnicie
Nu-s o lună, nu-s un an!
Ca femeie și soție
... Ea era în primul plan.
[...] Citește tot
poezie satirică de Ion Pribeagu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Enigmă elucidată
N-am înțeles decând sunt eu,
Cum au ajuns unii, la noi,
De-și bat nevestele mereu,
Pân' am sucit canalul doi
Aiurea, meciuri nu erau
Și la prostii nu mă zgâiesc...
Savanți iluștri comentau
Acest nărav, pur, românesc,
Care... de ani l-au studiat
Și cercetând, în mod firesc,
Cu toții au concluzionat
De ce la moacă o primesc
Femeile, bine'nțeles,
De la bărbați, niște barbari (?!)
Consumatori ce fac exces,
Bețivi, și încă, ordinari,
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Immortal
Eu cred că sunt nemuritor,
căci prea simt, de o vreme,
un bâzâit sâcâitor
ce-mi face mari probleme.
Când vreau să fur un mic sărut
așa, ca uvertură,
se-ntâmplă lucrul neplăcut:
o curentez pe gură.
Când vreau, de mână, să mă plimb,
în serile cu lună,
în jurul capului am nimb,
când fulgeră sau tună.
Nu pot nici vorbe să mai scot
că-mi iese vreo scânteie,
și se repetă. Nu mai pot
să fiu cu o femeie.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
N-am...
Nu ai noroc,
așa ți-e scris
să fi proscris
la orice joc.
Nu ai un ban
și-aduni nimic,
câștigi un pic
muncind în van.
Nu ai o casă
și-ai făcut multe,
printre insulte,
de mâna-ți roasă.
Nu ai copii
și i-ai crescut
cum ai putut...
iubit să fii.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (18 noiembrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Odă Femeii
Să fiți frumoase
Să fiți sănătoase,
Să fiți iubite
Să fiți fericite.
Să aveți puterea,
De a trece cu vederea,
Și de a ierta
Tot ce vă face viața grea.
Dar și:
Să fiți iubitoare,
Și ocrotitoare,
De ai voștri copii
Și bune soții.
S-aveți suflet cald,
Să-i iubiți cu drag
Peai voștri părinți
Să-i faceți fericiți.
Să fiți drăgăstoase,
Și să fiți voioase,
S-aveți în priviri
[...] Citește tot
poezie de Mariana Simionescu (7 martie 2010)
Adăugat de Mariana Simionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trei pescari
Trei pescari au ieșit în larg, deși-n ziua-aceea n-ar prea fi vrut,
Navigând spre vest, în vremea ce soarele-apunea;
Fiecare se gândea la femeia care l-a iubit mai mult,
Iar copiii i-au urmărit pe valuri până-a răsărit întâia stea:
Pentru că bărbații trebuie să muncească, iar femeile să plângă,
Și la câștigul mic la masă multe guri or să se strângă
Chiar dacă valurile la bara portului neîncetat suspină.
Trei soții stăteau în turnul farului privind în depărtare,
Ele-au aprins fitilul lămpilor în seara prevestind dezastre,
Au văzut cum se-întărește vântul și cum vine ploaia în rafale,
Cum se rostogolesc norii vineți, spintecați de fugere albastre.
Dar bărbații trebuie să muncească, iar femeile să plângă,
Deși furtunile-s imprevizibile, iar apele adânci și noaptea lungă
Iar valurile la bara portului neîncetat suspină.
Trei leșuri zăceau pe plajă în nisipul strălucind sub soare
La ora mareei joase, în dimineața tânără ca o mireasă;
Iar femeile-și frângeau mâinile bocind cu lacrimi amare
Pe cei plecați, pe cei care nu se vor mai întoarce-acasă;
[...] Citește tot
poezie clasică de Charles Kingsley, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Perdeaua
Ițic și a lui soție,
Cumpăraseră de-un an
Casă și gospodărie
Peste drum de Avidan.
Vecinul, burlac cu state,
Își făcuse-un obicei
Din a sta la geam, pe coate
Și-a privi după femei.
Tocmai de aceea, Sara,
Îi spuse soțului ei:
- De când a dat primăvara,
Zău am intrat la idei ;
Fata noastră, iaca are,
Șaisprezece ani, colea,
Și-acest Avidan, se pare
E amorezat de ea.
Toată seara stă-n fereastră
Și înghite în gol, mut
Când fata noastră măiastră
Vrea să intre-n așternut...
[...] Citește tot
poezie satirică de Dumitru Monacu (iunie 2014)
Adăugat de Dumitru Monacu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Pereche
Să observați un lucru: un țăran
nu merge cu nevasta niciodată
alături, ea foșnește ca un lan
în fața lui știindu-se chemată.
Chiar dacă dânsa se zărește-n urmă
și el 'nainte merge gânditor,
inima ei se-ntinde, ori se curmă
ca flacăra în ochii lui de dor.
În văzul lui femeia e pământul
de semănat și sărutat mereu,
din care ies feciorii și cuvântul
cel potrivit la bine și la greu.
Ea-și leagănă lumina ca o luntre
'naintea pașilor acestui om
purtându-i sufletul de piatră printre
râuri de păsări negre și nesomn.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Țiganiuc din Nord (Antologia poeților botoșăneni de azi) (2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tatăl
Acasă venea zilnic topit de băutură,
Și biata lui femeie primea orice tortură.
Trăiau de vreme lungă. Ea singură, pierdută,
De mic copil în drumul mizeriei căzută,
Cu el înlănțuise a traiului povară,
Și suferea-n tăcere bătaie și ocară.
Vecinii, totdeauna aud cum geme, plânge,
Când furios bărbatul sub pumni spinarea-i frînge,
Și-o chinuiește până se-nmoaie de-oboseală;
Apoi se face-o largă tăcere mormântală.
Dar într-o zi de iarnă, când aspra sărăcie
Preface o secundă în crudă vecinicie,
Și gura cere pâine și nu-i o fărmitură.
Femeia naște-n chinuri o slabă creatură.
Sărman copil! Ce bună și dulce ți-ar fi soarta,
Născând, de ți-ar deschide spre somnul morții poarta!
Bărbatul vine iarăși beat într-o zi, cum face
Întotdeauna; însă e potolit și tace...
[...] Citește tot
poezie celebră de Traian Demetrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frații
Fratele meu are turme,
fratele meu are aur,
fratele meu are neveste
și roabe frumoase,
fratele meu e puternic și rege.
Eu am răbdare,
eu am o sete,
eu am un cântec și o iubită
ea e înaltă
și foarte blândă
și otrăvită.
Eu îmi iubesc fratele
mai mult
decât toate femeile lui,
dar el mă scuipă și mă alungă.
Îmi scot iubita din hambare,
mi-o port anume
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe Pituț
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre femei și soție, adresa este: