Poezii despre gări, pagina 4
Trenul
Gări și iar gări se perindă pe-o cale
Dusă de-a valma, în ropot de tren,
Peste urcușuri ori pante domoale,
Des prin pustiuri și rar prin eden.
Gări cu peroane în tristă-așteptare,
Scrâșnet de frâne, sincope, final,
Strigăte, larmă, semnal de plecare,
Trenul ce iese din gară, brutal.
Unii îl pierd și așteaptă un altul,
Alții coboară pe câte-un peron,
Mulți își încep prin vreo gară asaltul
Spre un mai plin de speranță cotlon.
Stâlpii se-aleargă spre gara din urmă
Într-o-mbulzeală mai greu de-nțeles,
Căci, printr-o gară ce-a fost nu se scurmă
După ce calea-nainte-ai ales.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Acarul de reportaj
poetu ia o pauză de țigară -
ca un marfar într-o gară, țigara ia o pauză de poet -
fumul e ocazia rară
când viața și moartea poetului
se transmit în direct
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
A nins la Iași
Cât a nins în Iași de-aseară!
Statuile au cușme mari,
E albă namila de gară
Și fulgii tot se-nvârt,
Și are fire lungi de gheață
Milițianul în mustață.
E troienită și portița
Și streșinile-au înghețat
Iar fumu-ți suie drept codița
Ca un motan înfuriat,
Cățelul mârâie și-njură
Și prinde câte-un fulg în gură.
poezie celebră de Nicolae Labiș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Duminica de ieri
Aprind țigara și te-aștept să vii
Pe-o bancă de pe stradă, la amiază:
Secundele acestea argintii
Se scutură ca verbele-ntr-o frază.
Foșnesc șoptit - vecini cu vântul - plopii
Și degetele-mi vântul le resfiră...
E-o liniște de umbră când te-apropii,
Și mâna mea vibrează, și e liră.
Ni-s pașii mici și rari, porniți spre gară
Peronul despărțirii să-l refuze:
În părul tău mai e un rest de vară,
Dar - vineție - toamna-ți stă pe buze.
Se-mbracă-n demnitate regiunea:
Duminica de ieri și-a scos coroana.
Săruturile tac. Zi tristă lunea.
Rămas-bun, ochi. Rămas-bun, târg. Rămâne rana.
poezie clasică de Romulus Vulpescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trenul
Trenul acesta
m-a uitat pe peron
un fluierat
și-a plecat
hăbăuc
de unul singur
nu are nevoie de conductor
și la stația următoare
se va lipsi
și de mecanic.
poezie de Daniel Luca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bocet de adult IV
În gară la Merișani
Cad castane din castani
Și am patruzeci de ani.
Și-aș mai sta și n-aș mai sta
Să beau apă la cișmea
C-un acar alăturea.
C-am crezut, la început,
Cât marfarele-au trecut,
Că nici nu mai sunt adult.
Ci-n gară la Merișani
Cad castane din castani
Și am patruzeci de ani.
poezie de Emil Brumaru din Commedia dell'Arte (2005)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Taxi
Doar un pic de răgaz, așteptare, la gară, școală, avion...
Se oprește mașina în galben, taxiul,
Ce înghite, în niciunde ducând râvnitul să umple pustiul,
Lăsând golu-n spate... Himera ce-a fost pe peron.
Doar el știe câți oare, câte întâlniri, ori dorințe se adună
Și câte trasee sortite, ori nu, le rescrie din scrise
Și împliniri, poate ajută mai iute să treacă din vise...
Un simplu gelos de taxi, ce-ar vrea numai el grăbiții să-i strângă, de mână...
Urgența, misterul ascuns, dorința așteptată, plătită înainte... arvună.
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (17 noiembrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Introspecție
nu sunt decât o introspecție secundară
de-o frântură de clipă
în trupul tău
caut
visurile numărând șoaptele
desenez pe cer
un sân rubicon
în triunghiul facerii am descoperit
să mă număr cu viața
nu bat la porțile eului, fără duplicitatea ta
încă trenul așteaptă, în stație
gara
poezie de Viorel Muha (mai 2013)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gara vorbind
Trenul accelerat numărul...
Nu vă mai sărutați!
Va pleca de la linia...
Nu vă mai sărutați!
În direcția...
Nu vă mai sărutați!
Vă rugăm poftiți în...
Sărută-mă!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trenul poem diamant
Mergând
pe șine
locomotiva trage vagoane
toate pline cu mărfuri
sau chiar cu călători grăbiți
ce așteaptă în gări
sosirea trenului care-i
duce la
destinație.
poezie de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie de poezii despre gări? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre gări, adresa este: