Poezii despre roșu și suflet, pagina 4
În umbra copacului roșu
Lacrimi de patimă ating pământul
și pământul devine palid
în umbra copacului roșu,
ce-și întoarce rădăcinile din pricina furiei.
De ce-mi doresc mângâierea frunzelor
ce se lipesc de geamurile tale
rigide,
opace,
ca inima ta orbită de insomniile tuturor,
când sufletul meu plutește
peste tăcerile tale
și se sfărâmițează?
poezie de Viorela Codreanu Tiron din Vraj(B)a clipei (19 septembrie 2007)
Adăugat de Viorela Codreanu Tiron
Comentează! | Votează! | Copiază!
Abisul durerii
Mistuit de răni lăuntrice, îngenunchez în abis,
Cu degetele încerc să-mi pipăi sufletul,
Însă cetatea tristeții nu poate fi pătrunsă,
Călătorie fără potecă, către noaptea mormântului...
Râuri roșii de sânge și trandafiri se revarsă peste cărare,
Toate se ineacă însă în oceanul lacrimilor mele,
Privirea mea de sânge, îți mângâie brutal trupul blajin,
Eu nu te văd, te simt doar în suflet.
Vreau să-ți cauți lacrima printre lacrimile mele,
Îmbrațișează-mi trupul pustiu,
Doar așa vei putea asculta clopotul inimii mele,
El a bătut odată, doar pentru tine...
Petale roșii îmi picură în suflet,
Mă dezbrac incet de trup și privesc în ochi nemărginirea,
Noaptea adâncă se ingroașă, trandafirii palpită,
Am trecut prin lume ca un îndrăgostit, cu un suflet roșu aprins.
poezie de Timis Andu
Adăugat de Timis Andu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din prima zi
Doar primăvara vine-acum la mine,
S-a dus și prima zi de Mărțișor,
Rămân bobocii dăruiți de tine
Legați cu drag de roșul lănțișor.
Le-am mirosit aroma-mbietoare
Și-n aer e mireasma ce-ai lăsat,
Mă-ncătușază martie-n culoare
Lăsându-mi anotimpul ilustrat.
Și versul mi-e legat cu lănțișorul,
Și dragostea mi-e zbucium plin de dor,
Tu mi-ai lăsat cu florile izvorul
Poemului, din suflet roditor.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doi
Îmi rostogolesc gândurile
de zeci de ori
în minte
până să le închid
în cutia cuvintelor.
Pasărea albă
a atins cu aripa
cea mai de jos stea;
astăzi rănită de lumină,
plânge pe cel mai înalt munte
de pe pământ.
Cred că iubirea e un joc
cu două persoane
din care nimeni nu câștigă
decât cel mult o inimă.
Asfințitul cade spre noi
cu roșu și galben,
picurându-ne pe buze
o noapte sau un vis.
Ne apropiem unul de altul
[...] Citește tot
poezie de Mariana Câlț
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Golănească
Să bem, prieteni, mult și anonim,
hârdaie cu vin roșu ne adastă,
la urma urmei tot ne poticnim
și ni se culcă greerii în țastă.
Același basm urât e împrejur
cu aripa de plumb și coiful rupt,
deasupra cerul pus în abajur
și îngerii ce visele ne-au supt.
În ăst peisaj călătorim mereu
dealung de ani și veștede tristeți,
halucinați cătăm un empireu
ce nu se mai ivește-n dimineți.
Zădărnicia stă cu noi la cot
și-n suflete ne urlă când și când.
Măcar să bem cotnarul lumii tot
învinși, nemângâiați și fluierând.
poezie celebră de Ion Pena din revista "Drum", an VI, nr. 1 (aprilie 1940)
Adăugat de Marin Scarlat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Darurile Moșilor (sonet ritualic)
DARURILE MOȘILOR
(sonet ritualic)
De ziua lor, în cer așteaptă Moșii,
Pomană de fructe coapte pe Pământ,
Prin mesager de taină, ce-i Duhul Sfânt
La pogorâre, când cântă cocoșii.
Se înfiripă sufletesc legământ
Cu cei ce-n ritual iubesc strămoșii.
Copiilor se împart poame roșii,
De dor în lumina candelei răsfrânt.
În zorii zilei creștini merg s-adune
Căpșune și cireșe în panere,
Spre dăruire, cum datina spune.
Din ritualuri pline de mistere,
Cu mit se revarsă înțelepciune
În sufletul ce caută repere.
[...] Citește tot
sonet de Maria Filipoiu (februarie 2021)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Izvorul pământului
Veniți ciocârlii cu cerul în rate,
În spirale trecând prin sufletul meu,
Cântările voastre neferecate,
Le pun pe un taler mai greu.
Veniți ciocârlii pe cerul de cretă,
Cu umerii roșii de goana trufiei,
Speranțele voastre de stea violetă,
Răsfățul suprem al statorniciei!...
poezie de Constantin Păun (2007)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
Așteptând pe Moș Crăciun
Se-aud colindele... afară ninge,
Miros de cozonac în suflet am,
E noaptea-n care focul nu se stinge
Și mii de stele ne vor bate-n geam.
Deschisă-i poarta viselor uitate,
Speranțele-s în bradu-mpodobit,
Doar inima... ca o nebună bate,
Iar vinu-i roșu... fiert și îndulcit.
Îl așteptam pe Moș Crăciun să vină,,
E noaptea magică... pentru copii,
Poate veni pe-o rază de lumină
Și-o să ne-aducă... numai bucurii.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Marțea albă
Deschide ușa creștine,
Marțea Albă s-o cinstim,
ram din arbore de pâine
și-o pană de heruvim
îți aduc cu gând sublim.
Îți las și un rest de Pască
sufletul să-ți împărțesc
cu vin roșu de fetească,
sânge din rugul-domnesc,
inima să-ți fericesc.
Pentru sufletele Îngeri
un colac îți dăruiesc,
să-i avem mereu alături
în cercul Dumnezeiesc
din leagănul cel craiec.
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Prieteni buni din lumea-ntreagă,
E-acum momentul potrivit
Să fac urarea frustă, dragă:
S-AVEȚI UN PAȘTE FERICIT!
Ou roșu, măiestrit pictat,
Înalț, c-a înviat Hristos...
Cu-adevărat a înviat
Ciocniți și-nvingeți, drăgăstos!
Lumină-n suflet și în gând pentru toți creștinii!
poezie de Petre Ion Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre roșu și suflet, adresa este: