Poezii despre timp și visare, pagina 4
S-a-nnoptat...
S-a-nnoptat încet cu-ncetul,
Luna vraja și-o îmbie,
Singur-singurel poetul
Bate ulița pustie.
La perdelele închise
Mai aruncă o privire,
Unde dorm atîtea vise,
Fermecate, de iubire.
Aiurit, apoi rămîne
Și cu ochii duși în lună:
Cîntecul cel nou, de mîne,
Tot mai clar în minte-i sună...
poezie celebră de Șt.O. Iosif
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu pleci acum
Tu pleci acum, ai lacrimi în priviri
Un vis ce s-a născut din amintiri
Acele clipe lungi de așteptări
Priviri înfiorate cu întrebări
În care timpul scurs n-a fost de-ajuns
Să poată să le dea răspuns.
Sfioasa noastră strângere de mână
Prin timp o amintire-o să rămână.
poezie de Petre Gigea-Gorun din Căldura vieții (1978)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem neînceput
Ca umbra unei vițe de vie sub lună,
Sunt eu față de visurile mele.
Dacă sunt adevărate,
Sunt o umbră pe pământ...
poezie de Marius Robu din Aproape alb (29 iulie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unde-s poeții din vremea războiului?
Este în logica zilelor noastre,
(Și nu-i subiect pentru versuri de valoare)
Ca noi cei care-avem vise oneste
Să apărăm răul de răul mai mare.
poezie de Cecil Day-Lewis, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ascensiune nocturnă
În toiul nopții resuscitam
imaginea lunii
pe post sui generis de muză
partea poetică a ei
inclusiv partea nevăzută
că să emane vise de lumini
noi acționam concentric
undeva la zenit
se deslușea chipul
strălucitor al dimineții
doar cei inocenți
și curați la suflet
pot resuscita luna cu brio.
poezie de David Boia (9 aprilie 2020)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din trecut
În visul nopții câte-odată
Văd încă fața ta,
Dar tot mai rar mi se arată,
Încep a o uita.
Acuma nu mai știu cum sună
Nici glasul ce-am iubit;
Vezi, anii care se adună,
De tot mi te-au răpit!
Și din trecuta fericire
Se stinge ca un vis
Și cea din urmă amintire
Și ultimul surâs.
poezie clasică de Matilda Cugler-Poni (1890)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Reușita zilei
Te visez frumos în fiecare
Noapte-n care mai visez ceva,
Mă trezesc apoi, șoptind la soare:
Bine că e bine undeva!
Te visez de bine, așadar
Și mă rog din zori în asfințit,
Ca să-ți fie astăzi-ul măcar
Ca în visul meu de reușit.
poezie de Marius Robu din Aproape alb (30 mai 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Zbori
Zbori... Zbori lin, maestre, printre stele
Năframa să o punem pe masă,
Și să ne pierdem în anii de liceu.
Eram în prag de vis, de neatins.
Zbori, zbori, pasăre de necuprins.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doar tu ești muza vieții mele,
Doar tu ești al meu vis frumos;
Lucești ca Luna printre stele,
Ca Soarele cel luminos.
catren de Cornelia Georgescu din romanul Proxima, Partea a-IV-a: "Adio, Proxima!"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aurora
Ascunde lumina de vânt!
astrele sunt sclipiri de petale
prin ere, din hăul de ape
născute privirilor tale.
Stelele-apun. Și visele lor
le simt pribegind tot mai rar.
ascunde-ți lumina de soare
la ora când norii răsar...
poezie de Liviu Pendefunda din Sideralia (1979)
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre timp și visare, adresa este: