Poezii despre sperieturi, pagina 5
Ciufa
Surioara mea cea mică
Plânge. Nu mai vrea nimica.
... A-nțepat-o vreo urzică?
Sau, o fi pisica?!
Hai la ea în curte, fuga,
Las caietele pe masă.
Dar ea vine ca zvârluga
Iute, mânioasă.
Strigă: Ciufa! Ciufa aia!...
Albă-i sora mea, ca rufa.
După fân, und ee claia,
Se ascunde "ciuaf".
Care ciufă?... E o cloșcă.
Surioara speriată
Avea-n mână o piroșcă...
N-o mai are, iată....
poezie de Cicerone Theodorescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Salvador Dali (6)
"Ai de gând
sau nu
să-ți mănânci
supa,
ciudatule, nenorocit
negustor de nori?"
a țipat
Jeanne Duval,
pocnindu-l, cum stătea
visător
la fereastră,
pe Baudelaire,
drept în spinare.
Baudelaire s-a speriat,
apoi a râs
până n-a mai putut,
fluturându-și lingura
prin aer
ca o baghetă,
transformând camera
[...] Citește tot
poezie clasică de Richard Brautigan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
Cartea "Trout Fishing in America Paperback" de Richard Brautigan este disponibilă pentru comandă online la 57.99 lei.Panică
Când m-am poticnit de anii ce au urmat
Era cât pe ce sa îmbătrânesc
Și m- am speriat de moarte!
Mi-am julit tinerețea și luneca de pe mine
Ca pielea uscată de șarpe.
Ajutorul meu ai fost tu cu săruturile tale,
Care mi-au uns sufletul, un antiseptic
La fel de bun ca al mamei care pupă
Buba, când copilul se împiedică de ani.
poezie de David Daniel Adam (14 octombrie 2020)
Adăugat de David Daniel Adam
Comentează! | Votează! | Copiază!
Respectul orb
mă sperie respectul orb de care
dați dovadă când mă treceți o stradă sau fie și o
scremută striație (?!) în
serie eu scriu eu scriu poezie: scriu să se vadă
că nu fac trotuarul degeaba cu (g)rație
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ninge împietrit
Amintește-ți visarea speriată,
sau plânge în tine
intrând într-o altă iarnă,
unde toamna a fost devorată
de dinții zăpezii.
Ninge împietrit
peste trupul timpului,
urmele mele
aștern în taină
diamante albe.
poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pălind
Sunt solitarul pustiilor piețe
Cu tristele becuri cu pală lumină-
Când sună arama în noaptea deplină
Sunt solitarul pustiilor piețe.
Tovarăș mi-i râsul hidos, și cu umbra
Ce sperie câinii pribegi prin canale.
Sub tristele becuri cu razele pale,
Tovarăș mi-i râsul hidos, și cu umbra.
Sunt solitarul pustiilor piețe
Cu jocuri de umbră ce dau nebunie,
Pălind în tăcere și-n paralizie, -
Sunt solitarul pustiilor piețe...
poezie celebră de George Bacovia din volumul Plumb - 1916
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Alean. Lecturi scolare" de George Bacovia este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar 
Eu sunt
mă ascund
în norul
de roșu-apus
întind o mână
spre pământ
răsărit să ating
prin ghepardul
ce-ascute
gheara-n dimineți
tăcute
eu sunt
nu te speria
te aștept
în roua copacului
uriaș de sequoia
în vârful frunzei
tăcute
ce cade
în întunericul
junglei
[...] Citește tot
poezie de Viorel Muha (februarie 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Spre primăvară
De-atâtea nopti, sub nouri prelungi, posomorâti,
Mai dorm păunii iernii, pe câmpuri coborâti,
Si-abia-abia din somnul de marmură mai ies
Când Crivătul cu goarna îi sperie ades
Dar mâine-au să pornească, pe-al cerurilor drum,
Păunii albi ai iernii în stoluri ca de fum,
Si s-or zări departe cum strălucesc avan
Peneturi cu lumină de soare african,
S-or auzi cocorii ajunsi la Helespont,
Cu pliscuri de mătase bătând în orizont.
poezie celebră de Eusebiu Camilar
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Istoria Lui Ibrahim" de Eusebiu Camilar este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Spre primăvară
De-atâtea nopti, sub nouri prelungi, posomorâti,
Mai dorm păunii iernii, pe câmpuri coborâti,
Si-abia-abia din somnul de marmură mai ies
Când Crivătul cu goarna îi sperie ades
Dar mâine-au să pornească, pe-al cerurilor drum,
Păunii albi ai iernii în stoluri ca de fum,
Si s-or zări departe cum strălucesc avan
Peneturi cu lumină de soare african,
S-or auzi cocorii ajunsi la Helespont,
Cu pliscuri de mătase bătând în orizont.
poezie celebră de Eusebiu Camilar din Poezii, 1964
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Privește!
Ce mlădios e piciorul asinului
ca un deget copita mică atinge clapele pietrelor
coapsele au o legănare în mers ca apele
asinul cunoaște pleoapa potecilor
diamantul piscurilor taie sticla zborului de vultur
dar pupila asinului a închis înălțimile
lacătele stâncilor nu-l sperie
poartă pe grumaji frunzele poverilor
și țipete izbucnesc din el
cum din argintul râului pescărușii
poezie clasică de Ilarie Voronca
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Jurnalul sinuciderii" de Ilarie Voronca este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie de poezii despre sperieturi? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre sperieturi, adresa este: