Poezii despre foc și noapte, pagina 56
Ești femeia
Ești femeia care mă înnebunește,
Ce își prinde noaptea stelele în păr
Dezlegând ispita, clipa când sosește,
Ești acea femeie... după care mor.
Ești femeia care dorurile-și poartă
Surâzând idilic... fulgilor de nea
Și-ntărite sfârcuri înspre buze saltă,
Ești acea femeie... ce va fi a mea.
Ești femeia care sincer mă iubește,
Care poartă-n suflet lacrimi și păcat
Și în așternuturi, vise, dezgolește,
Ești acea femeie... ce m-a fermecat.
Ești femeia care știe ce-i amorul,
Ce deschide tainic porțile-nspre cer,
Luna scuturând-o, tandru, cu piciorul,
Ești acea femeie... plină de mister.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ritmuri
1
mâine este duminică
o zi fără mimică
o aparență
fără esență
2
rămâi cu mine, stai
nu pleca
soarele a răsărit
deja
noaptea a fost grea
rea
zorile au ars
bun rămas
3
[...] Citește tot
poezie de Cristina Lila (11 ianuarie 2012)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mie dor de-acasă...
Mi-e dor de iarba crudă, din poteci,
Pe care mi-am pășit copilăria,
De iernile sălbatice... și reci,
De crângu'-n care cântă ciocărlia.
Mi-e dor de tine mamă... și de voi,
Mi-e dor de teiul frunzărind în geamuri,
De lacrima căzută... dintre ploi,
Mi-e dor de vânt, de umbre și de ramuri.
Mie dor de teama sărăciei crunte
De care am fugit așa departe,
Azi, piatra ei, s-a transformat in munte,
Stă mamă, între noi... și ne desparte.
Aici, departe, mamă, sângerez...
Mi-e sufletul... arzândă vâlvătaie
N-am timp, în noapte, nici să mai visez,
În zi, n-am timp să mai ascult o ploaie.
[...] Citește tot
poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Enigmatică mișcare
Poți a fi doar lângă mine
Nebunie... și ispită,
Clipa care veșnic vine,
Slova... încă... necitită.
Poți a fi... când te atinge
Palma tremurând a dor,
Cerul care stă... a ninge,
Visul... înspre care... zbor.
Poți a fi... strălucitoare,
Cu priviri dumnezeiești,
Enigmatică mișcare,
Trupul... de mi-l întâlnești.
Poți a fi... chemarea blândă
Și sărutul plin de foc,
Luna care stă la pândă,
Rătăcire... sau noroc.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Intrările din față
Cât voi fi cântec de-nchinare
Sub parfumul florilor de tei,
Vei fi zidită-n sufletul meu
Cu măiestria ce naște din condei.
Cât voi fi în pragul întomnării
Plin de cugetări și de noroc,
Voi privi mereu, mereu la stele
Să te am scânteia mea din foc.
Când timpul va orbi ușor în mine
Dorul va lucra-n grădina amintirii,
Va cimenta viața cu trecutu-i
În răsăritul veșnic al iubirii.
Voi amuți târziu sub ochii nopții,
Voi aștepta alt gong, în altă viață,
Raiul cu-ndurare, printre flori,
Ne va primi-n intrările din față!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zăluda
Se gudură iarna sub pomii golași
Gonită cu pietre din urmă,
Își soarbe urgia din țurțuri rămași,
Se-ascunde prin frunze și scurmă.
Împrăștie pulberi de brumă în zori,
Acoperă geana de soare,
Stârnește pe câmpuri lungi cârduri de ciori
Flămânde și gâlcevitoare.
Aleargă zăludă, mușcând din păduri,
Cu lupii urlându-i pe urme,
Își sfâșie haina în rugii de muri
Și nu poate ura să-și curme.
O biruie focul din vetre fierbinți
Și sucul din merele coapte,
Bătrânii spunând povestiri sub velinți
Copiilor, noapte de noapte.
poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dialogând cu zăpada
Am intrat în casă să mă ascund
de doamna înveșmântată-n alb,
îmi țin răsuflarea să ascult
tânguirea vântului turbat.
Focul din sobă pălește încet,
umbrele nopții se aștern la joc
în mine renasc ca un izvor
fără de sfârșit, amintiri uitate.
Prin geam răzbate lumina zăpezii
șoptindu-mi, parcă, în auz:
"lasă-mă să trăiesc în această culoare,
să fiu eterna podoavă de argint."
"Dar nu de mine depinde trăirea,
eu sunt doar muritor pe pământ!"
și ca răspuns la acest scurt dialog
din ceruri curge lin, puritate.
poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În somnul nopții înghețate
Ploaia de stele senină
se stinge în puful de fulgi albi.
Printre stele răsare luna
în ninsoarea liniștită...
Dacă ploaia s-ar opri...
eu aș putea să-ți văd ochii verzi.
Poza ta pe cer o rup
ca lacrimile mele,
să o coase cu picături.
O stea pe cer răsare...
și una singură apune.
În focul inimii
sunt speranțe de neatins...
și eu visez uneori
la privirea ta angelică...
ce mi se arată des
în somnul nopții înghețate,
cu șoaptele furate
de o picătură de iubire
ce-mi surâde miraculos
[...] Citește tot
poezie de Eugenia Calancea (6 decembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mina
Se-nvârte creionul nebun de-amețeală
Și varsă bucăți de idei destrămate
Se-nvârte lumea toată
Cu ochi bulbucați îmi caut prada disperată
Printre stâlpii ce se tem de propriile umbre.
Coloanele, drepte cândva
acum se clatină.
Pe umeri goi se sprijină cu frică
ideile ce-mi alcătuiesc lumea.
Se leagă-ntre ele cu muchii de ceară
Miezul nopții căzând se taie în fâșii de lumină:
ceara-și înalță rugul în flăcări.
Bucăți grosolane din vârf de creion
îmi sunt zăcământ,
nestemate,
și aur și mină;
în nopțile-adânci,
destrămate
poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de Ruben Bucoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Albumul cu amintiri
Îmi pregătesc albumul cu amintiri,
unde sunt multe nopți și retrăiri
ce-mi lasă o umbră pe chipul tău,
ce stă adâncă în sufletul meu,
cu zile și amurguri parfumate,
și-apoi multe fotografii aruncate.
Tu ești în inimă și-n minte,
ca o așteptare fierbinte.
Privind albumul dorul m-a cuprins,
c-a fost un foc în inimă aprins,
ce iară m-a aruncat în gânduri,
și-ntre vise cu multe rânduri,
apoi plec spre drumuri neștiute,
cu multe cărări spre stea apărute,
și-apoi spre alte noi căutări,
urmând entuziasmată, neștiutele cărări.
poezie de Eugenia Calancea (16 decembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre foc și noapte, adresa este: